S-a ÎNCHIS rampa de gunoi a Clujului! UPDATE. Soluția găsită e de compromis

 

UPDATE

 

Prefectul Clujului, Gheorghe Vușcan, i-a convocat la Prefectura Cluj pe primarul Emil Boc și pe președintele interimar al Consiliului Județean Cluj, Vakar Istvan, pentru găsirea unei soluții.

 

Concluzia a fost că Garda de Mediu va permite depozitarea în continuare la Pata Rât, pe rampa temporară, până în data de 15 iulie 2015. ”S-a ajuns la acest acord, pentru că situația este critică. Problema este că firma Salprest Rampă a depozitat fără acord lângă rampa temporară 170 de mii de tone de deșeuri, care până în 15 iulie 2015 trebuie reciclate și mutate în alt loc. Pe rampa temporară se mai pot depozita 40.000 de mc de deșeuri. Firma Salprest Rampă trebuie să respecte aceste prevederi pentru ca depozitarea să se mai poată face la Pata Rât”, a pus Gheorghe Vușcan. 

 

Prefectul Clujului a precizat că reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu au dat ca soluție ulterioară datei de 15 iulie 2015 deschiderea unei rampe temporare lângă depozitul de deșeuri ecologice care se construiește în vecinătatea rampei de la Pata Rât. După ce rampa ecologică va fi terminată, depozitul temporar va trebui securizat și deșeurile distruse.

----------------------

UPDATE 1

 

Directorul Brantner Vereș, Ioan Zlati, a declarat pentru Știri de Cluj că gunoierele așteaptă la intrare rampă pentru a depozita deșeurile, dar că până la ora 13.00 firma Salprest Rampă nu și-a dat încă acordul.

 

-----------------------

Salprest Rampă a notificat Primăria Cluj-Napoca despre faptul că rampa de gunoi de la Pata Rât a fost închisă de luni seara, de la ora 20.00.

 

Surse din cadrul Primăriei Cluj-Napoca au precizat că notificarea a fost trimisă pe fax luni seara, dar că se știa că sunt probleme de circa 7 zile. Garda de Mediu Cluj nu mai permite depozitarea deșeurilor pe rampa de la Pata Rât, care are capacitatea depășită.

 

De o săptămână, Primaria Cluj-Napoca este în căutarea unei zone unde să depoziteze gunoiul. Opțiunile sunt județele limitrofe, dar problema este că primarii nu sunt de acord. ”Au fost ca variante Alba Iulia, Bistrița, Oradea sau Sălaj, dar primarii nu sunt de acord. Mai sunt discuții cu la Sibiu sau Arad”, a precizat sursa citată. 

 

Problema este că nicio rampă din jurul Clujului nu are capacitatea de a prelua deșeurile din Cluj-Napoca. Sursa citată a precizat că prin transportarea deșeurilor menajere în alt județ, prețurile plătite de clujeni vor crește.

 

Prefectul Clujului, Gheorghe Vușcan, a declarat pentru Știri de Cluj că a convocat la Cluj șefii Gărzii de Mediu de la Minister pentru a găsi o soluție de prelungire a termenului de depozitare a deșeurilor la Pata Rât. ”Vrem să deblocăm o situație pe care alții au creat-o și au gestionat-o prost, ca să vorbim deschis. Fie că e vorba despre Primăria Cluj-Napoca, care s-a spălat pe mâini, fie că este vorba despre Consiliul Județean Cluj. Au gestionat-o foarte prost. Acum suntem în situația că trebuie închisă. La solicitarea noastră se deplasează la Cluj comisarul șef al Gărzii Naționale de Mediu, președitele Agenției Naționale de Mediu, consilierul personal pe probleme specifice a doamnei ministru Gavrilescu de la Ministerul Mediului și ne întâlnim cu primarul, cu cei de la Consiliul Județean Cluj și vom vedea cum mai putem obține o păsuire”, a declarat prefectul Gheorghe Vușcan.

 

Oficialul a spus că se analizează posibilitatea transportării deșeurilor la Moldovenești, dar că lucrurile sunt incerte. ”Noi vom cere o păsuire mai mare din partea Ministerului Mediului, până când vor fi în stare ai noștri să termine noua rampă a Clujului. Oricum, proiectul trebuie terminat până în decembrie 2015, în caz contrar nu va fi bine”, a mai spus prefectul Gheorghe Vușcan.

 

S-a ajuns în această situație pentru că autoritățile județene și locale și-au bătut joc de proiectul rampei ecologice de gunoi de la Pata Rât, care trebuia deja să fie terminat și să preia deșeurile Clujului.

 

Contractul pentru realizarea "fabricii de gunoi" a Clujului a fost semnat în ianuarie 2012. 

 

Valoarea totala a proiectului, finantat din fonduri europene, este de 61 de milioane de euro. "Fabrica de gunoi va costa 25 de milioane de euro, inca 5,5 milioane de euro vor fi investiti in realizarea statiilor de transfer a deseurilor de la Gherla, Huedin si Campia Turzii. Se vor mai licita si echipamente si utilaje, dar si realizarea cailor de acces", a declarat atunci presedintele Consiliului Judetean (CJ) Cluj, Alin Tise.

 

Fabrica de gunoi va fi construita de Asocierea condusa de SC Hidroconstructia pe un teren detinut de comuna Feleac, in zona cunoscta sub numele de "tufele rosii". "In 14 luni trebuie construita aceasta fabrica de gunoi, care nu este o simpla rampa, ci mai mult decat atat. Statiile de transfer preselecteaza deseurile si acestea vor fi transformate intr-un compost care va fi folosit pentru agricultura sau ar putea sa fie vandut. Pe viitor, acest depozit va putea sa fie transformat intr-un centru de producere a energiei. Finantarea europeana nu prevede acest lucru si aici cred ca s-a gresit, dar pe viitor vom putea transforma aceasta fabrica intr-una de producere energiei electrice", a mai spus Tise. 

 

În 19 iulie 2012, fostul președinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu, preciza că rampa a fost amplasată pe un teren care alunecă.

 

"Există suspiciuni pentru amplasarea rampei în această zonă, pentru că terenul este instabil. Să nu uităm că zona de dealuri sau versanturi pe care se construieşte această rampă este aceeaşi cu celebra centură Apahida-Vâlcele şi acolo lucrurile s-au adeverit, în sensul că dealul se surpă şi în partea hidro ies la suprafaţă sute de izvoare", a declarat Uioreanu. 

 

Lucrările au continuat, dar s-au împotmolit după ce firma care a preluat contractul a lucrat prost și cu întârzieri. 

 

În 29 octombrie 2014, Cosiliul Județean Cluj a reziliat contractul. 

 

Consiliul Județea Cluj  a reziliat contractul de la groapa ecologică de gunoi, iar asocierea Atzwagner SPA, SC Ladurner Impianti SRL, SC Confort SA, SC Vel Service SA trebuie să părăsească șantierul. 

 

Decizia a fost adoptată de Consiliul Județean Cluj în 21 octombrie 2014 și va intra în vigoare din 10 noiembrie. 

 

Așa cum reiese din adresa SC Tahal Consulting Engineers LTD, dirigintele de șantier, ”întregistrată la CJ Cluj sub nr. 17560/19.09.2014, până la această dată au fost executate lucrări în procent de 66%, deși conform graficului de lucrări de execuție trebuiau executate cel puțin 90%.

 

Antreprenorul și-a luat angajamentul că din 11 septembrie 2014 va continua lucrările de remediere a sistemului drenant și la digul estic începând cu data de 15.09.2014, ceea ce s-a realizat într-o măsură nesemnificativă”, se arată în decizia CJ Cluj de reziliere a contractului. 

 

Experiza geotehnică efectuată de SC Arcon Serv SRL arată că vina pentru problemele apărute aparține antreprenorului întrucât: ”nu a respectat proiectul celulei, nu a asigurat funcționarea drenului celulei care, chiar dacă nu a fost executat conform proiectului, dacă era decolmatat la timp poate s-ar fi evitat alunecarea digului nordic și deformațiile exagerate ale digului estic; nu a realizat o întreținere a lucrărilor executate; nu a executat lucrări de captare a apei din precipitații și de dirijare a ei în afara incintei”.

 

CJ Cluj somează antreprenorul să părăsească șantierul din data de 10 noiembrie 2014. 

 

Construcția are o valoare de 107.520.012,54 lei fără TVA, din care 98% sunt bani europeni, care trebuie cheltuiți până în decembrie 2015, după care tot ce nu s-a făcut este plătit din banii clujenilor.

 

Acum, Consiliul Județean Cluj a cerut Universității Tehnice Cluj-Napoca să refacă proiectul executat greșit. ”A fost făcută și o expertiză acolo și s-a constatat că proiectul a fost realizat greșit. Am cerut acum Universității Tehnice Cluj-Napoca să refacă proiectul și în funcție de acest lucru vom vedea dacă proiectanții vor reuși să remedieze defecțiunile. Apoi, în luna martie, sperăm să scoatem la licitație proiectul și să demarăm lucrările. Eu sper ca până la finele anului să fie totul terminat”, a explicat Vakar Istvan, președintele interimar al CJ Cluj.

 

----------------------

UPDATE

 

Am cerut public comisie care să stabilească responsabilitățile celor din cauza cărora s-a ajuns în această situație – alții decât Horea Uioreanu căruia îi va stabili justiția vinovăția. Am cerut să-i aflăm pe cei care au încasat bani ca supervizori de conformitate pe acest proiect, și care au preferat să ascundă mizeria sub preș de așa manieră încât lucrarea a fost denumită “malefică” într-o expertiză tehnică de calitate. Este ușor să zici ulterior: “m-a obligat X sau Y”, dar, în tot acel timp când se pare că nimeni nu-și vedea de treabă, să-ți fi încasat banii, fără mustrări de conștiință, când în fișa postului scria că ești supervizor pentru conformitate! Tergiversarea unui răspuns din partea decidenților CJ Cluj m-au obligat să depun, încă de anul trecut, un denunț penal in rem, pentru ca organele competente ale statului să stabilească cine se face vinovat de faptele semnalate.

 

Din păcate, toate acestea nu ne vor ridica gunoiul din fața ușii. Mai mult, în cazul în care obiectivul CMID nu va fi operațional la noul termen stabilit, Comisia Europeană va putea declanșa procedură de infringement asupra României. Vom ajunge să plătim din buzunarul propriu între 2300 și 135.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere. Oare banii aceștia nu ar fi mai buni pentru terminarea spitalului de la Borșa, sau alte și alte obiective ale Clujului”, a precizat și consilierul județean Mihai Sepelcan.

Comentarii Facebook