Judecatorii Curtii de Apel Cluj arata in motivarea hotararii de prelungire a mandatului de arestare a primarului Sorin Apostu ca "manifestarile nejustificate de clementa" ar incuraja comportamentul antisocial.

Instanta a luat in discutie eliberarea primarului Sorin Apostu in 5 ianuarie in cadrul unei sedinte in care a fost verificata legalitatea mentinerii in arest a edilului. Aceasta procedura este obligatorie inaintea inceperii unui proces in cazul in care inculpatul este in stare de arest.

"Manifestarile nejustificate de clementa ale instantei, nu ar face decat sa incurajeze la modul general astfel de tipuri de comportament antisocial si sa afecteze nivelul increderii societatii in institutiile statului chemate sa vegheze la aplicarea si respectul legilor. Corespunde adevarului ca inculpatii nu au antecedente penale, ca in activitatea lor profesionala au avut rezultate deosebite, ca fac parte din familii bine organizate, care ii sustin si ca au constientizat gravitatea faptelor presupus a fi comis de acestia, insa aceste date ce caracterizeaza personalitatea inculpatilor nu pot fi analizate in aceasta faza a procesului de constatare a legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive, dupa sesizarea instantei in conditiile art. 300 C.p.p", se arata in motivarea Curtii de Apel Cluj.

Instanta a mai precizat ca nu se mai sustine acuzatia ca Sorin Apostu si Calin Stoia ar incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului si ca "nu exista la dosar date din care sa rezulte ca inculpatii incearca zadarnicirea aflarii adevarului sau ca pregatesc savarsirea unei noi infractiuni, in acceptarea textelor legale. De altfel se apreciaza ca nici la momentul arestarii ori al prelungirii arestarii, aceste temeiuri nu exista. Aceasta deoarece, sub aspectul temeiului prevazut de art. 148 s-a retinut ca, in coniventa cu inculpata A.M (n.red. Monica Apostu), inculpatii au incercat sa disimuleze actele de coruptie savarsite, prin crearea unei aparete de legalitate sub forma unor contracte de consultanta juridica, incercand astfel sa zadarniceasca aflarea adevarului. Conduita de disimulare, de incercare a ascunderii urmelor faptelor de coruptie, se sutine ca se regaseste si in discutiile inculpatului cand, dupa luarea masurii arestarii vicepresedintelui Consiliului Judetean Cluj, inculpatii se credeau vizati de eventualele cercetari penale si au luat masuri suplimentare de prevedere. Or, aceste imprejurari ce se presupune ca s-ar circumscrie notiunii de incercare a zadarnicirii aflarii adevarului nu sunt altceva, decat modalitati concrete, mijloace efective de realizare a faptelor de coruptie de catre acuzati, prin care intr-adevar, se poate accepta ca s-a incercat a se da o aparenta de legalitate activitatii presupus frauduloase, dar care au precedat oricarui act de urmaritre penala. Pentru existenta acestui temei de arestare este necesar ca, astfel de manifestari de incercare a zadarnicirii aflarii adevarului sa se produca ulterior momentului in care inculpatului i se aduce la cunostinta invinuirea, pentru ca numai din acest moment exista un interes oficial, legal, de aflare a adevarului", se mai arata in documentul citat.

Mentinerea in arest a celor doi a avut la baza pericolul pentru ordinea publica pe care l-ar reprezenta. "Starea de pericol pentru ordinea publica in cazul inculpatilor presupune o rezonanta sociala a unor fapte, atat in randul comunitatilor locale asupra careia si-au exercitat influenta negativa, cat si asupra intregii ordini sociale", au mai afirmat judecatorii Curtii de Apel Cluj.


Cum a contrat Gheorghita Mateut probele DNA Cluj impotriva lui Sorin Apostu! Citeste motivarea Curtii de Apel Cluj