Un clujean de 27 de ani s-a înhămat la o treabă extrem de dificilă, traversarea Italiei în alergare. 

Bogdan Chiorean are 27 ani și este din Cluj-Napoca. ”Voi traversa Italia, de la Marea Mediterana la Marea Tirenica. Voi pleca cu trenul de la Firenze spre Ravena. Acolo merg la Marina di Ravena pe plaja unde intru cu picioarele in mare, de fapt nu este numai Mediterana ci este locul unde se uneste cu Adriatica. 

Plec in alergare spre Imola adica inima muntiilor Apenini. Voi traversa o mare parte a muntilor  Apenini cu o altitudine de 1512.m  Distanta nu o pot da cu precizie numai cand termin, dar este cu siguranta peste 250 Km sub 350 Km :) nu pot estima timpul, nu fac un maraton, vreau doar sa termin, cu bine ! Ma voi indrepta spre Parcul National Apenin unde o sa am parte de cele mai frumoase peisaje din Italia. Finish -ul este in Spezia unde voi ajunge la portul Spezia unu din cele mai frumoase porturi din lume. Nu am indoieli ca nu voi termina, nu ma voi gandii nici o secunda sa abandonez. Mananc din mers din jumatate in jumatate de ora. Voi lua cu mine un Rucsac care are 2,5.L rezervor de apa, mancare, o lanterna frontala, si camera GoPro”, a scris Bogdan pe blogul său.

Prima postare din aventura lui este din 22 octombrie. 

”Ora 07:30. Plec din Marina di Ravena spre Lugo, afara sunt 12°C cer senin, putin vant. Plec incet  cu pasi marunti, imi pun muzica si imi vad de drum, am la brâu o harta unde trasez fiecare 10 Km care ii alerg. Primii 60 km am alergat usor, incet pentru incalzire, apoi am crescut viteza si am marit pasul. 65% am alergat pe sosea ,restul pe drumuri forestiere prin padure si dealuri. Ajung  la Sasso Marconi, am gasit o harta digitala la iesire din  oras si mi-am calculat distanta. Sunt la jumatatea drumului, kilometrul 127”, povestește clujeanul.

El a avut probleme cu rucsacul, care era prea greu. ”Trebuie sa aleg drum forestier sau asfalt si bine inteles am ales drum forestier, alegerea mea a fost buna deoarece terenul este foarte putin umed deci moale.  Aer foarte bogat in oxigen. De la Vignola pana la Ceredolo am avut doar coborare, vreo 43 Km drum forestier in panta. Cand am intrat in Toano (imprejurimile Toano) deja era intuneric, am lasat rucsacul jos si m-am schimbat. Aici imi dau seama cat de tare ma ard umerii de la rucsacul care cantareste 5 Kg fara apa. Jos in vale vad un izvor, ma duc pana la izvor si umplu bidoanele cu apa, pornesc incet spre Cerba , nu am idee pe unde este drumul cel mai scurt, la telefon am baterie putina asa ca ma adaptez situatiei si hărții care o am. Folosesc ce am…. La intrare in Cerba vad un panou cu harta oraselului , imprejurimile si potecile turistice. Astai frate, am marcaje, de aici m-am scos… am urmat marcajele dar pe anumite portiuni vizibilitatea era 5% drumul ingust, padure de conifere intunecoasa. Cobor intr-o vale pe iarba si ascult scartaitul tălpii, vibram pe iarba udă …in rest nu se aude absolut nimic. Cum sa ma plang de dureri cand natura iti pune la dispozitie atâta bogatie, liniste, aer curat , peisaje fabuloase si niste cãrãri bine marcate vizibile si noaptea daca ai o lanterna frontala”, relatează Bogdan. 

A doua zi la ora 9:11 a ajuns în Riomaggiore Spezia. ”Scot din rucsac camera GoPro filmez si ma opresc in port. Respectul de sine, gandul la nebunia care am facut-o, curajul si puterea de a parcurge 257 Km in 25/h si 30 minute sunt doar cateva din sentimentele care m-au cuprins cand am ajuns. Sunt senzatii unice, adrenalina, de care sunt dependent. Am devenit dependent de aceste senzatii, de a realiza lucruri imposibile. Sunt foarte bucuros si acum lucrez la un nou proiect pentru o alta sfida si mai mare. :)”, și-a încheiat el relatarea primei zile de alergare. 

Aventura clujeanului poate fi urmărită pe blogul său.