Stilul Art Nouveau a avut o influență semnificativă în orașul Cluj, situat în Transilvania, România. În perioada de dezvoltare și popularitate a stilului Art Nouveau la începutul secolului al XX-lea, Clujul a experimentat o creștere economică și culturală semnificativă, devenind un important centru academic și artistic.

Multe clădiri din Cluj construite în această perioadă au fost influențate de stilul Art Nouveau. Unele dintre caracteristicile stilului, cum ar fi linii curbe, forme organice și decor floral, se regăsesc în arhitectura și designul lor.

Un exemplu notabil de arhitectură Art Nouveau din Cluj este Palatul Babos, de pe strada Regele Ferdinand nr. 38, construit construit la începutul anilor 1890 și poartă numele primului proprietar, Babos Sándor. Clădirea prezintă linii fluide, ornamente florale și ferestre cu vitralii, elemente caracteristice stilului Art Nouveau.

O altă clădire remarcabilă este Casa Rhédey, construită în 1904 și proiectată de arhitectului Lajos Pákey. Casa Rhédey combină elemente Art Nouveau cu influențe ale stilului neoclasic, rezultând o clădire elegantă cu detalii decorative distinctive.

În plus, mai multe clădiri și vile din centrul istoric al Clujului prezintă elemente Art Nouveau în detaliile lor arhitecturale, cum ar fi balcoanele și ferestrele ornamentate.

Astăzi, stilul Art Nouveau continuă să fie admirat și apreciat în Cluj, iar clădirile sale sunt păstrate și restaurate pentru a-și păstra frumusețea și valoarea arhitecturală. Tururile arhitecturale în oraș oferă oportunități pentru a explora și descoperi aceste comori arhitecturale Art Nouveau.

Clădirea cea mai reprezentativă pentru acest stil este Palatul Urania, de pe strada Horea nr 4. Proiectul aparține arhitectului Geza Keppeter, având un ”trafe geamăn”, în Viena, unde a fost ridicat un palat similar, în același timp. 

Constructorul a fost Wiener Urania, iar la Viena destinaţia clădirii a fost cea de cinematograf, casă de cultură şi observator astronomic. 

Și în Cluj-napoca, la parter funcționa un cinematograf, încă de la inaugurarea sa în 1910. După 1964 cinematograful Urania s-a numit 23 August, iar filmele difuzate au fost pentru clasa muncitoare.

Celebră este și cofetăria Urania, din colțul clădirii, fiind locul preferat al studenților de la Filologie.

Zeii de pe faţada clădirii sunt cei care atrag atenţia, nuditatea lor este şocantă, desigur pentru privitorul conservator. Nouă ne-au atras atenţia cele două profiluri de zei amplasate deasupra cinematografului, ipostazierea din profil, cumva într-o efigie modernizată, aceasta fiind altă caracteristică a art-nouveaului. În prezent, din păcate, clădirea Urania este neîngrijită, nu este pusă în valoare, decoraţiunile ei se scorojesc, peste forma iniţială s-a intervenit cu reclame, firme, s-au lipit afişe şi nici pasionaţii de grafitti nu s-au răbdat să n-o însemneze.

Altă clădire emblematică este sediul Băncii Naţionale Cluj, din Piaţa Unirii, construită în (1910, în acelaşi an cu clădirea Urania. Clădirea avea și are și acum un punct important, sala de conferințe, în trecut holul ghişeelor, cu un vitraliu superb. Exteriorul clădirii este renovat şi el, decoraţiunile art-nouveau, păsări, animale, zei, fiind puse în valoare prin iluminarea lor. 

O altă clădire cu decoraţiuni art nouveau este cea din Piaţa Unirii nr 21. Clădirea este una veche, datând din Evul Mediu. Dar faţada ei a fost refăcută în stil art-nouveau, probabil la începutul secolului XX. 

O altă clădire cu faţadă art noveau este cea de pe Bulevardul Eroilor 45. Clădirea adăposteşte magazine la parter, birouri de firme şi locuinţe. Este de altfel o caracteristică o clădirilor de la începutul secolului XX, care au somptuozitatea lor, dar care nu mai au destinaţie de reşedinţe ale unor familii nobiliare. 

Art nouveau a ajuns şi în cartierele Clujului. Multe din locuinţele din cartiere au faţadele decorate în acest stil, lucru care poate fi observat lesne într-o plimbare, prin Andrei Mureşanu, Grigorescu, strada Emil Racoviţă sau prin fostul cartier Fluture (zona Pietroasa). A fost un stil iubit şi înţeles de populaţia Europei de atunci, care l-a adoptat în viaţa de zi cu zi mai bine decât alte modernisme şi avangarde. Cu revoluţia industrială în spate arta se mută pe inelul domnişoarei, pe case, pe ambalajul de ciocolată. Lucrurile nu au făcut excepţie la Cluj, dimpotrivă. Apoi art nouveau -ul a fost declarat decadent, apoi minor, apoi kitsch. Dar el e aici degradat sau nu, vorbind despre cum stătea să înceapă secolul XX, relata pe larg Transilvania Reporter.