Cartierul Mănăștur din 1979. Atunci era considerat un cartier haotic, dar azi e ”bijuterie” față de ce se construiește


Cartierul Mănăștur este cel mai mare din Cluj, fiind locul unde s-a mutat clasa muncitoare în anii 70 - 80. În acei ani, mulți criticau pe la colțuri modul în care s-a construit și nimeni nu credea că se poate mai rău. 

Ei bine, după boom -ul imobiliar din 2006 s-a demonstrat că se poate mult mai rău. Blocuri fără pic de spațiu verde, fără școli și grădinițe în zonă (vezi cartierul Bună Ziua), cu drumuri cu o bandă pe sens și fără parcări. 

Fotografia de mai jos a apărut în revista Arhitectura, din 1979.

Construcția cartierului a început după anul 1965, când cea mai mare parte a caselor vechiului Mănăștur au fost demolate, pentru a face loc unui mare cartier de blocuri, cel mai mare din oraș. Apartamentele au fost alocate muncitorilor, care au fost aduși în oraș pentru a lucra în fabricile comuniste.  

Oamenii care au primit apartamente din partea regimului comunist stăteau în chirie

Adevărul este că autoritățile comuniste au distribuit apartamente celor expropriați forțat sau familiilor care munceau în oraș, dar toată lumea locuia de fapt în chirie. Nimeni nu era proprietar. După Revoluție, s-a făcut vânzarea acestor apartamente la prețuri de 75.000 - 80.000 de lei, sau chiar mai mult. Acești bani reprezentau agoniseala de o viață a familiilor din acei ani.

O clujeancă ne-a relatat și drama prin care a trecut familia ei, care este și drama altor clujeni cu terenuri și case. ”Familia mea a avut o grădină pe strada Dunării, de 600 de metri pătrați. Am fost expropriați și am primit 3000 de lei de la comuniști. Alții nu au primit nimic. Nu toată lumea a primit apartamente, așa cum se spune. Sunt mulți care nu au primit nimic. Eu aveam 20 de ani în 1988 și am făcut cerere să primesc o locuință și nu mi-au dat pentru că nu sunt căsătorită. Fratele meu la fel a pățit”, ne-a spus aceasta, care a dorit să își păstreze anonimatul.

După Revoluție, aceste locuințe construite de regimul comunist au fost vândute. Cei care nu au avut putere financiară le-au părăsit, fără să știe ce valoare vor avea peste ani.

Apartamentele au ajuns în fondul locativ de stat, aflat la discreția Primăriei Cluj-Napoca. ”Toată lumea știe că în anii de după Revoluție s-au făcut multe afaceri necurate cu apartamente din acest fond. Toată lumea care venea în oraș primea unul cu lejeritate, numai clujenii nu primeau. Era o mafie. Toți care veneau pe diverse filiere de rudenie erau favorizați, iar clujenii vechi au avut de suferit. Eu știu multe cazuri”, a mai spus clujeanca anonimă.

Așa s-au dat foarte mult locuințe din centrul orașului, care au fost cumpărate și vândute pe sute de mii de euro după 2010.

Comentarii Facebook