Casa Călăului și Prima gradina botanică a Clujului, de pe strada Avram Iancu, care a aparținut contelui Bethlen, ar fi putut fi doup obiective turistice de referință în Cluj-Napoca.

Casa Călăului a fost demolată după ce a fost abandonată și a ars într-un incendiu în 2002. Zona respectivă putea fi un adevărat magnet pentru turiști, dar Primăria Cluj-Napoca, atunci condusă de Gheorghe Funar, și-a bătut joc. 

Lucrurile au continuat pe același făgaș mai departe. Lângă Casa Călăului era vechea grădină botanică a Clujului și zidul cetății medievale. Ambele nu au valorat nici cât o ceapă degerată nici pentru primarul Emil Boc, care nici nu a contestat în instanță autorizația de construire a hotelului, care acum acoperă vechea grădină botanică și obturează zidul cetății. 

USMAV a vrut că conserve vechea grădină botanică 

În curtea de pe str. Avram Iancu nr. 23-25 a fost prima Grădină Botanică a Clujului, după care a fost Grădina Prefecturii.

Acolo există cel mai bătrân salcâm japonez din Transilvania (150-200 ani, conform specialiştilor USAMV şi Facutăţii de Biologie a UBB), care a fost tăiat de constructorii hotelului. 

Casa Călăului putea fi refăcută și transformată într-un obiectiv turistic

Casa Călăului era o clădire situată pe Uliţa Turzii Dinafară – actuala stradă Avram Iancu. Există mai multe legende legate de clădirea respectivă. Potrivit unora, casa ar fi fost locuinţa călăilor Clujului. Altele afirmă că aici ar fi locuit un călău venit de pe  meleaguri străine, care s-ar fi retras în urbea clujeană. Cuprins de remuşcări faţă de cei pe care i-ar fi decapitat, fostul călău s-ar fi ocupat până la sfârşitul vieţii de acţiuni caritabile Nu se ştie dacă aceste povestiri sunt sau nu reale. Cert este faptul că edificiul se afla lipit de vechiul zid al cetăţii, dar în exteriorul acestuia. Unii istorici sunt de părere că imobilul în care ar fi locuit călăul oraşului medieval Cluj, nu s-ar fi putut afla în afara zidurilor cetăţii. 

Aşadar, cea de-a doua legendă conform căreia un călău de pe alte meleaguri s-ar fi retras aici este mai plauzibilă. E posibil ca şi asocierea dintre clădire şi călău să fi fost făcută şi datorită faptului ca în zona aceea locuiau multe persoane de etnie romă, care se ocupau, în genere, cu o astfel de activitate.

Pentru o lungă perioadă de timp, clădirea nu a mai beneficiat de atenţie din partea autorităţilor, după 1989 ea ajungând să fie locuită de romi. În 2002 clădirea a fost distrusă în totalitate, în urma unui incendiu, afirmă Ioan CIORCA, autorul mai multor cărți dedicate obiectivelor turistice majore ale municipiului Cluj-Napoca.