Strada Morii, nume care vine de la canalul care trecea pe acolo și pe care a fost construită o moară, era un loc superb al Clujului, dar care a fost distrus de urbanismul scăpat de sub control păstorit de primarul Gheorghe Funar. 

Canalul Morii, „firicelul” de apă care îi oferă municipiului Cluj-Napoca un farmec aparte, e o emblemă a orașului din inima Ardealului, de sute de ani. Canalul Morii creează o legătură specială între comunitatea urbană și natură, lucru care a fost ignorat de autorități în ultimii ani.

În trecut, Canalul Morii, care străbate tot centrul Clujului, dar şi cartierele mărginaşe, pe o distanţă de 7,2 km, era principala sursă de apă a oraşului, fiind construit pentru a alimenta cîteva mori ridicate de-a lungul său. Având un interes utilitar atît pentru municipalitate, cât şi pentru locuitori, era curăţat periodic, debitul şi nivelul erau atent ţinute sub control, iar apa era atât de curată încât oamenii puteau să bea din ea. 

Pe actuala stradă Barițiu, Canalul Morii oferea cel mai frumos spectacol, până la finalul anilor 96, când primarul Gheorghe Funar a decis acoperirea canalului și concesionarea terenului către fosta Romtelecom, pentru realizarea clădirii hidoase din sticlă de la colț cu strada Regele Ferdinand. 

În timp însă, Canalul Morii s-a transformat într-un loc în care se aruncă gunoaie. Deşi mai sunt încă zone care şi-au păstrat caracterul natural, cu vegetaţie şi maluri care au scăpat de structurile fixe, de beton, Canalul Morii şi-a pierdut treptat valoarea urbanistică şi estetică pe care o avea în trecut.

Acum, se dorește înlăturarea dalelor din beton care acoperă canalul și refacerea acestuia în dreptul Parcului I.L. Caragiale. Cu toate acestea, frumusețea de demult greu va fi readusă la viață.