Clădirea Facultății de Litere de pe strada Horea are o istorie de peste 100 de ani. Acolo a funcționat încă de la inaugurare, în 1911, Şcoala romano-catolică de fete Marianum sau Institutul Romano-catolic Marianum.

Clădirea a fost realizată după planurile arhitectului budapestan Jeno Hubner şi construită de firma lui Spada Janos, în 1911, fiind destinată în exclusivitate fetelor de toate naţionalităţile şi confesiunile existente în Transilvania la acea vreme. Totodată, edificiul era considerat, la momentul inaugurării, unul dintre cele mai moderne şi mai rezistente, fiind prima construcţie din Cluj realizată din beton armat.

Clădirea a preluat numele ordinului măicuțelor care au locuit în partea centrală a imobilului. Acolo au funcționat o şcoală primară de fete, un gimnaziu şi o şcoală de comerţ. Una dintre regulile acestei şcoli consta în purtarea unei uniforme, care avea menirea de a înlătura eventualele diferenţe de ordin social dintre cursante, făcându-le egale în faţa profesorilor.

Imobilul a fost revendicat de biserică după anul 2010

Clădirea a fost revendicată de către Parohia Romano-Catolice ”Sfântul Mihail”, care a dat în judecată Comisia Specială de Retrocedare a Bunurilor. UBB a intervenit în proces, care a fost respins la Curtea de Apel Alba-Iulia. Sentința a fost atacată cu recurs și s-a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Clădirea Marianum s-a construit pe baza unui împrumut luat în 1883, pe 50 de ani, de la Banca Comercială, Sucursala Cluj. Clădirea a fost ridicată pentru a servi Institutului de fete romano- catolic Marianum, aşa numita lege Trefort, ce a permis înfiinţarea de licee şi şcoli medii confesionale, controlate de stat.  După anul 1919 documentele arată că institutul Marianum s-a întreţinut din venituri provenite din taxele şcolare, chirie de la tipografie, donaţii, ajutor de la oraş, subvenţii de stat, venituri din gospodăria proprie. Conform istoricului şcolii, aceasta a fost proprietate de stat, Biserica romano-catolică acceptând rolul de proprietar al regelui apostolic al Ungariei şi rolul de supraveghere a şcolii de către statul maghiar, însă a refuzat după 1919 să accepte acelaşi rol al statului român şi al regelui României. Biserica romano-catolică a reclamat că nu există un acord al statului român în acest sens, considerând că drepturile regelui ungar apostolic asupra Bisericii Catolice nu sunt transferabile.

Clădirea a ajuns în patrimoniul universității după Cel de-al Doilea Război Mondial

Una dintre aripile clădirii a fost distrusă în 2 iunie 1944, în timpul raidului aerian al aviației americane care a atacat Clujul. Multe clădiri de pe strada Horea au fost distruse atunci. 

După război, în 1948, prin noua lege a învăţămîntului, clădirea a fost naţionalizată şi acordată dată Universităţii ”Janos Bolyai”, nou înfiinţată la Cluj, care şi-a mutat aici facultăţile de istorie şi de litere. Prin unificarea celor două universităţi din Cluj, în 1959, imobilul a rămas în proprietatea Universităţii ”Babeş-Bolyai”, în folosința Facultății de Litere.

Şcoala dispunea, încă de la început, de o sală de sport cu balcon, cu băi şi cu un internat spaţios. Pe faţada clădirii există o placă comemorativă de mari dimensiuni, care aminteşte că aici ar fi primit titlul de Doctor Honoris Causa poetul şi omul politic transilvănean Octavian Goga, în timp ce în curtea din faţa intrării se află busturile lui Nicolaus Olahus şi Dimitrie Cantemir.

Dacă v-a plăcut materialul sau vreți să îl vadă și apropiații dvs, vă invităm să îl distribuiți pe rețelele sociale. 

Sursa: bjc.ro și Faclia.ro