Clujul de altădată: Povestea celor trei meșteri constructori care au reușit să pună bazele celor mai importante clădiri din oraș
Astăzi, în Cluj-Napoca, avem multe clădiri ce ne bucură privirile cu fiecare ocazie, multe dintre acestea au în spate și o istorie impresionantă. Printre clădirile emblematice ale orașului se numără BCU, Marianum (Facultatea de Litere), Teatrul Național, Biserica Reformată cu Cocoș, Casino, Universitatea și fostul sediu al Securității, însă câți dintre voi știu cine sunt cei fără de care aceste clădiri nu ar fi existat?
Dacă acum avem firme constructoare ce beneficiază de utilaje performante, reușind să-și finalizeze lucrările destul de rapid, în trecut aveam meșteri care deși nu aveau parte de toată tehnologia și utilajele de azi, au reușit să pună bazele infrastructurii de astăzi.
Printre aceștia se numără și cei trei meșteri, Spáda János, Rácz Mihály şi Reményik Károly, fără de care acum nu am mai fi avut clădirile emblematice de care ne bucurăm la fiecare plimbare prin oraș.
Spáda János a reușit să aducă „la viață” clădirea Teatrului Național, a Bisericii Reformate cu Cocoș, Facultatea de Litere, dar și fundația statuii lui Matia
Spáda János s-a născut în anul 1877, fiind fiul unui italian care s-a stabilit la Cluj cu o moșie la Cojocna. Spáda a terminat studiile la Budapesta, urmând să revină la Cluj, unde și-a deschis o firmă de construcții în centrul orașului, devenind astfel un membru de bază al comunității clujene.
Spáda a reușit să aducă „la viață” clădirea Teatrului Național, a Bisericii Reformate cu Cocoș, a Facultății de Litere, dar și fundația statuii lui Matia. De asemenea, Spáda a construit și o vilă superbă pentru propria sa familie pe strada Racoviță, numărul 51, iar o parte din vilă încă se află în proprietatea familiei.
Din nefericire, Spáda se stinge din viață în anul 1913, la vârsta de 36 de ani, fiind înmormântat în cimitirul Hajongard (Házsongárd).
Rácz Mihály a construit mai multe clădiri din Cluj pe care astăzi le privim cu admirație
După moartea prematură a meșterului Spáda, soția acestuia, văduvă acum, s-a recăsătorit cu un alt meșter constructor renumit în Cluj, Rácz Mihály.
Rácz a construit mai multe clădiri pe care astăzi le privim cu admirație, însă una dintre cele mai importante clădiri construite de el a fost sediul SRI de pe strada Traian. De asemenea, după bombardamentele din anul 1994, Rácz Mihály a contribuit la reconstrucția caselor distruse.
În anul 1952, Rácz își înmormântează soția, iar în aceeași zi este dus la muncă silnică din cauză că a reprezentant industriații din Ardealul de Nord în parlamentul de la Budapesta.
Rácz Mihály a trecut la vele veșnice în anul 1962, la vârsta de 76 de ani, fiind înmormântat în cimitirul Hajongard (Házsongárd).
Reményik Károly - primul inginer constructor al Clujului
Năsut în anul 1857, Reményik Károly a fost primul inginer constructor al Clujului, însă nu a fost atât de cunoscut. Familia Reményik, o familie lutherană, cu rădăcini nobiliare chiar, originară din Dobsina, actuala Slovavia, a venit la Cluj în prima jumătate a secolului XIX, unde s-a și stabilit.
Familia Reményik a deschis un magazin de fierărie în oraș, mai exact pe latura nordică a pieții din centrul orașului, însă Károly a vrut să facă altceva, fiind astfel primul membru care n-a continuat tradiția familiei și a plecat la Budapesta pentru a urma studiile la facultatea de construcții.
Reményik Károly și-a dat seama că nu poate concura cu arhitecții renumiți din Budapesta, dar nici cu arhitectul șef al Clujului din acea vreme - Pákei Lajos. Astfel, a fost nevoit să se reorienteze, ajungând astfel constructor, meserie prin prisma căreia a reușit să execute majoritatea clădirilor emblematice ridicat la sfârșitul secolului XIX - începutul secolului - XX. A contribuit atât la construcția clădirilor, cât și la găsirea unor noi metode moderne de construcții, spre exemplu, clădirea bibliotecii a fost prima din Cluj cu o structură din grinzi de beton armat.
Astfel, Reményik Károly a ajuns să fie unul dintre cei mai respectați cetățeni ai orașului, fiind de asemenea și tatăl celebrului Reményik Sándor.
Reményik Károly s-a stins din viață în anul 1935, la vârsta de 78 de ani, fiind înmormântat în partea lutherană a cimitirului Hajongard, alături de fiul său, poetul Reményik Sándor.
5 Comentarii
Nimeni nu a bombardat Clujul in 1994.
Dai in p..
@Numai unguri: tzaranul roman adus la oras de la curul vacii emite opinii ....
@Numai unguri: noroc că au venit maneliștii rrumîni să rezolve problema
Și Boc îl distrugere tot
A draq pitikanie