Pentru cei născuți după 1989, pare incredibil că românii mâncau puțin în Epoca de Aur. Stăteau la coadă din timpul nopții ca să cumpere rația de alimente, pe cartelă. Acum magazinele sunt pline cu o mulțime de produse, iar shopping-ul a devenit un sport național.

Cum era viața în anii 80?

Anii 80 au fost cumpliți pentru români. Mâncarea se găsea tot mai greu. Oamenii se trezeau în toiul nopții și se așezau la rând, să fie acolo printre primii în cazul în care la magazinul din colț băgau marfă. Putea fi orice: lapte, unt, ouă, zahăr, făină, mălai, ulei, carne, pui, crenvurști, măsline, brânză, lămâi, mezeluri sau parizer din soia.

Se dădea cu porția „ca să ajungă la toată lumea”. Magazinele „Alimentara” aveau mai mereu rafturile goale. Ici, colo erau îngrămădite borcane cu salată de sfeclă sau conserve de bulion.

Erau cozi imense și la pâine, iar în ultimii ani din comunism apăruseră cartelele pentru alimentele de bază. Se dădeau pe rație. Pâinea, zahărul și uleiul se cumpărau numai pe cartelă și doar la alimentarele de cartier. Raționalizarea pâinii a fost introdusă în 1982.

Ca să scape de cozile interminabile, românii își făceau relații pentru a căpăta marfa „pe sub mână”, conform adevărul.ro.

Cafeaua era foarte greu de găsit, chiar și cu pile. În locul ei, se găsea „nechezol”, un surogat din năut și ovăz. Proviziile de alimente erau considerate speculă și se pedepseau cu închisoarea.

Aproape un deceniu, sub dictatura lui Ceaușescu, românii au supraviețuit mâncând cu porția. Pentru că Ceaușescu se încăpățânase să achite în avans datoria externă, s-a impus găsirea unor soluții pentru a se face economii la buget.

La data de 19 decembrie 1980 a apărut „Legea pentru constituirea, repartizarea și folosirea pe județe a resurselor pentru aprovizionarea populației”. Decretul stabilea raționalizarea consumului de alimente în funcție de județ, iar cartelele la zahăr și ulei erau diferențiate pe categorii de populație. Primeau rații mai mari cei de la orașe și rații mai mici cei de la țară.

Prin decret, în 1984, s-a adoptat un standard alimentar. Românii aveau, anual, dreptul la 39 kilograme de carne, 78 litri de lapte și 166 kilograme de legume. Uleiul și zahărul se dădeau o dată pe lună, rația fiind de un kilogram.

Limitarea consumului de alimente a fost controlată de vechiul regim prin introducerea cartelelor. Fiecare familie era arondată unui magazin din cartierul unde avea domiciliul. Capul familie se prezenta la gestionarul magazinului cu buletinul pentru a dovedi identitatea și toate datele erau trecute pe cartelă.

Cartelele pentru pâine aveau culori diferite, de la oraș la oraș. Fiecare avea dreptul doar la o jumătate de pâine pe zi. În decembrie 89, cartelele au mai fost ținute două zile după fuga lui Ceaușescu.

Puii erau, de regulă, câte doi la pungă, iar românii i-au botezat „Frații Petreuș”, după cei doi interpreți de muzică populară, celebri în acea vreme.