Cum s-a construit Catedrala Mitropolitană din Piața Avram Iancu. A fost un proiect dificil pentru acei ani - FOTO cu șantierul
Catedrala Ortodoxă din Cluj a fost ridicată în perioada anilor 1920-1930, la puțin timp după unirea Transilvaniei cu România. Aceasta are o importanță națională foarte mare, fiind primul edificiu monumental în stil românesc construit după Marea Unire.
Cum a fost construită Catedrala din Cluj-Napoca?
Lucrările de construcție au început în data de 10 septembrie 1923, iar în data de 7 octombrie 1923 a fost pusă piatra de temelie a catedralei, urmând ca după 10 ani să fie încheiat procesul de ridicare.
Lucrările efectuate au fost de o dificultate ridicată pentru nivelul acelor vremuri, vorbim aici despre construirea celor 4 turle care înconjoară turla centrală, sculptarea celor 18 coloane din interioarul turlei centrale și sculptarea medalioanelor din piatră. Pictarea edificiului a fost realizată de profesorii Anastasie Demian și Catul Bogdan, de la Academia de Artă, în perioada 1928-1933.
Imagini care trezesc amintiri în sufletul clujenilor
Clujenii care au trăit perioada ceaușistă își amintesc cu drag de vechiul parc ce înconjura clădirea „In partea stanga a catedralei sunt castani cu flori rosii pe care ii admiram in fiecare primavara. Nu am vazut in alta parte acest soi de castani”, precizează o femeie pe grupul de Facebook „Amintiri din vechiul Cluj”, la una dintre fotografiile care surprinde începuturile Catedralei.
Părerile clujenilor sunt însă împărțite când vine vorba de construcția colosală. Dacă unii își amintesc cu drag de vremurile în care catedrala era înconjurată de castani, alții retrăiesc momentele cu mai puțină nostalgie, de pildă un alt clujean spune ”când s-a construit catedrala pe acel loc era un frumos parc, care a fost distrus astfel, păcat că se strică lucruri faine”.
Catedrala Ortodoxă din Piața Avram Iancu a fost construită de marele episcop Nicolae Ivan
Episcopul Nicolae Ivan când a ajuns la Cluj în 1921, de la Sibiu, cu o valiză și se spune că a locuit într-un vagon din Gara Cluj, până când consilierii au reușit să trateze cu statul pentru a obținut un loc de reședință, de pe strada Iuliu Maniu 36 - 37. ”La venirea sa la Cluj, consistoriul noii episcopii nu avea decât o masă, două scaune, un dulap, un maldăr de acte și doi modești funcționari, iar ca locaș de rugăciune, o smerită bisericuță ce înfățișa vitregia trecutului nostru românesc!”, se arată în documentele vremii.
Episcopul Nicolae Ivan s-a luptat apoi și a obținut terenul din Piața Cuza Vodă, unde a început construcția Catedralei Ortodoxe. Concomitent cu ridicarea catedralei și ulterior, acesta a făcut nenumărate cereri la autoritățile din Cluj pentru a primi palatul în care funcționa Casa Pădurilor, dar nu a fost ascultat. Prea Sfinția Sa a apelat prin Alexandru Lapedatu, care a fost un om al bisericii, și care era ministru în Guvernul de atunci, direct la București, și cu ajutorul Patriarhiei, pentru a primi Casa Pădurilor în schimbul unei clădiri de pe Calea Regele Ferdinand, actuala stradă Horea. Această clădire nu valora cât impozantul palat din Piața Cuza Vodă, dar, prin postura și influența de care se bucura, Episcopul Nicolae Ivan a reușit să facă tranzacția, fără bani și pe vecie. Acest lucru s-a întâmplat în 4 mai 1934.
4 Comentarii
si uite asa si cu alte cladiri ati distrus bucata cu bucata orasul fain de 5 stele de pe malul somesului....
andi?...ești maghiar răutăcios!
@andi: la cateva sute de ani dupa ce ungurii or distrus malurile Dunarii integral, la Buda si Pesta am reusit si noi sa ne trezim
deci si pe vremea aia erau panselute g@y ca se distruge un petic de iarba.