Strada Alverna este cunoscută de toată lumea, dar puțini știu că numele vine de la proprietatea deținută de Ordinul Franciscan din Cluj.

Acest ordin a cumpărat, în 1929, un teren pe care era o livadă, la marginea oraşului Cluj, în zona prin care acum trece strada Fagului. Acolo, între anii 1929 și 1931, arhitectul Moll Elemér, unul dintre arhitecţii renumiți al oraşului, după modelul Sanctuarului Alverna din Toscana, a ridicat o casă de vacanță și o biserică..

Alverna, cu biserica şi livada ei, a fost adoptată de rapid clujeni care şi-au făcut din ea loc de pelerinaj în anii interbelici, dar şi în cei ai războiului mondial.

Franciscanii au fost alungaţi de comunişti în 1948, iar proprietăţile lor au fost confiscate. Ulterior, în anii 1950, clădirile franciscanilor au fost renovate şi spaţiul a schimbat destinaţia. Apoi a devenit Sanatoriul TBC pentru bolnavii din judeţ, o parte din chilii fiind transformate în saloane. 

După anii 90, clădirea şi-a schimbat proprietarii, astăzi aici este Casa Agronomului, dar într-o stare avansată de degradare.

Istoricul clujean Lukacs Jozsef a venit cu unele precizări, care creionează mai bine istoria locului 

Alverna din Cluj este numele unui ansamblu format dintr-o biserică și, lipită de aceasta, o clădire construită la marginea orașului Cluj în 1929/30. Se putea spune că Alverna a fost construită într-o grădină cumpărată în Becaș, a explicat profesorul pe grupul Amintiri din Vechiul Cluj.

”În 1929, Provincia Franciscană din Transilvania a cumpărat o livadă. Ar trebui amintit părintele Trefán Leonárd, deoarece din voința lui s-a construit Alverna din Cluj. 

Alverna a fost proiectată de arhitectul MOLL Elemér și nu a fost mănăstire, chiar dacă avea și o biserică/capelă. A fost o casă de vacanță a călugărilor franciscani și casă de oaspeți. În Istoria Provinciei Franciscane scrisă de P. Benedek Fidél se spune că era ”un mic așezământ ospitalier” (egy kisebb hospicium). Necesitatea unei astfel de case se explică prin faptul că franciscanii din Cluj lucrau în tipografia Sf. Bonaventura a Ordinului. Lucrând cu plumb, era în interesul lor să aibă posibilitatea să iasă din când în când la aer curat. Pe lista celor 26 de mănăstiri și reședințe franciscane naționalizate în 1948 nu apare Alverna.

Centrul Provinciei Franciscane era la Cluj, dar nu în clădirea Alverna, ci în conventul franciscan/mănăstirea franciscană din centrul orașului, din Piața Carolina (azi Piața Muzeului). 

În 1949, în Transilvania au existat 12 conventuri (a se înțelege mănăstiri) și 14 reședințe franciscane. 

Tipografia Sf. Bonaventura nu a funcționat niciodată în clădirea Alverna. În primii ani de după întemeiere tipografia se afla chiar în mănăstirea franciscană din Piața Carolina, ulterior fiind mutată în clădirea construită în curtea mănăstirii. 

Călugării franciscani nu au fost alungați, ci mai degrabă deportați. Li s-a stabilit domiciliu obligatoriu. În prima fază în mănăstirea Maria Radna de lângă Lipova, ulterior la Dej”, a spus acesta.

Casa de vacanță a Franciscanilor este situată acum pe strada Fagului, aproape de capătul străzii Alverna de azi