Dacă istoria ar fi urmat un alt curs, Primăria Clujului ar fi arătat cu totul diferit astăzi. Planurile ambițioase din 1913 propuneau o clădire monumentală, selectă, care reflecta mai bine statutul orașului. 

András Vajda, expert în cadrul grupului „Amintiri din vechiul Cluj”, a adus în atenție aceste planuri nefinalizate, menționând că arhitectul responsabil de proiect nu a fost încă identificat.

„Așa ar putea arăta azi primăria Clujului...

S-a discutat încă din 1902 necesitatea construirii unei noi primării care să reflecte statutul orașului. Prin 1913 s-a ajuns la proiecte concrete, locul selectat fiind între vechea primărie și strada I.C. Bratianu (Király utca). 

Războiul a întârziat realizarea proiectului, dar discuțiile au continuat în perioada interbelică (lipseau banii) dar și în perioada 1940-1944: din 1943 există o hotărâre de a demara lucrările "imediat după terminarea războiului". Evident, planurile nu s-au concretizat. 

În acest proiect din 1913 se propunea reconstructia și integrarea bastioanelor pierdute de pe strada Maghiarilor (21 Decembrie),  Közép (Eroilor) și Podului (Ferdinand). În fața clădirii s-ar fi ridicat statuia legendarului primar Linczegh care a negociat cu turcii salvarea orasului, cu inscripția "eu voi muri acum, dar sa nu cedați cetatea!" ("én most meghalok de a várat fel ne adjátok!"). N-am reușit să identific cine a fost arhitectul "B.K.", cui aparțin planurile”, relatează András Vajda, expert al grupului „Amintiri din vechiul Cluj”.