FOTO. Ce simbolizează cocoșul de pe Biserica Reformată din Cluj! E o prezență mai neobișnuită pe turnul unei biserici - Amintiri din vechiul Cluj

Dacă te plimbi pe Calea Moților și ești atent la detalii, e imposibil să nu observi Biserica cu Cocoș. Acest lăcaș de cult, unul dintre cele mai inedite din Cluj, se remarcă prin elemente arhitecturale aparte, greu de ignorat.

Cunoscută de toată lumea sub numele de Biserica cu Cocoș, Biserica Reformată IV ar putea fi inclusă pe lista obiectivelor turistice subapreciate de localnici și vizitatori. Situată pe o stradă aglomerată, ce leagă cartierul Mănăștur de centrul orașului, biserica trece adesea neobservată. Nu pentru că nu ar fi vizibilă, ci pentru că suntem prea grăbiți în plimbările noastre cotidiene pentru a-i admira frumusețea.

Biserica cu Cocoș, situată pe Calea Moților 84, a fost construită între anii 1913-1914, în stil vienez, după planurile renumitului arhitect Károly Kós. Însă povestea acestui lăcaș de cult, precum și contextul social, istoric și religios care au dus la ridicarea unei biserici reformate în această zonă, începe cu un secol mai devreme, când aici se întindeau terenuri virane.

Pe aceste terenuri, familia contelui Nemes a creat Grădina Poporului (Népkert), un spațiu public unde, începând cu anii 1840, aveau loc spectacole de teatru în aer liber. Mai târziu, aici a fost înființată o casă de muncă pentru femei de către Asociația Femeilor Caritabile, sub patronajul împărătesei Carolina Augusta, și au funcționat o grădiniță și o școală de fete. O parte din fosta Grădină Nemes a fost cumpărată în 1903 de comunitatea reformată, care a decis să construiască un lăcaș de cult. Din cauza dificultăților financiare, construcția a început abia în 1913, fiind finalizată pe 22 martie 1914.

Proiectul inițial, realizat de zidarul clujean János Spáda, prevedea o biserică în stil neogotic, dar acesta nu a fost aprobat din motive financiare și estetice, fiind considerat nepotrivit pentru „simplitatea calvină”. Arhitectul Károly Kós, alături de inginerul Antal Pohl, a respins și el proiectul și a propus unul nou, care a fost acceptat, iar lucrările au început sub supravegherea lui Spáda în februarie 1913.

Deoarece țiglele roșii din proiectul arhitectului erau și ele prea costisitoare, s-a dorit înlocuirea lor cu învelitoare eternit. Károly Kós a fost de acord în cele din urmă ca acoperișul să fie astfel învelit cu eternit gri, iar turnurile au fost acoperite cu țigle verzi smălțuite.

Cocoșul - o prezență mai neobișnuită pe turnul unei biserici, ce semnifică

În mediul urban și, mai ales, în societatea contemporană, prezența unui cocoș în vârful turnului unei biserici sau, de altfel, al unei clădiri în general, o găsim a fi inedită, neașteptată.

Cocoșul este, însă, un simbol creștin, iar case care au pe acoperișuri acest simbol se regăsesc în întreaga Europa, dar și în zonele rurale din țara noastră.

„Cocoşul amintește scena biblică în care Sf.Petru s-a lepădat de Iisus de 3 ori, pȃnă la primul cȃntat al cocoșului. Acest fapt a devenit ulterior simbol al pocăinței şi al învierii. Cocoșul este considerat şi un simbol solar, vestind răsăritul soarelui, prin aceasta un simbol al vigilenței și luminii, anunțând ivirea unei noi zile”, spun experții grupului Amintiri din Vechiul Cluj.