Hărnicia hoștezenilor este renumită! Fotografii cu grădinarii Clujului, oameni cinstiți și pentru care cuvântul dat era lege - FOTO
Vă invităm în Clujul de demult, când hoștezenii aprovizionau cu legume piețele Clujului. Portul lor este unul inconfundabil, înflorat așa cum erau și grădinile lor.
Hoștezenii aveau încă din perioada modernă statutul de orășan-grădinar, preluând, în sec. al XIX-lea, în cadrul cunoștințelor agricole pe care le aveau și din tehnicile agricole de la legumicultorii bulgari stabiliți în zona Clujului.
”Fecior agricultor hostezan”, 1969
Descriere: Fecior agricultor hostezan îmbrăcat în port de lucru compus din: cămașă cu guler, pantalon bufanți stâmți la gambă pentru cizmă, vestă, pălărie, toate aceste piese fiind confecționate în mod meștesugăresc sau industrial, nu casnic, din materiale fabricate asemenea. Hostezenii sunt o comunitate de origine germană, foarte redusă numeric azi, stabilită în suburbiile nordice și estice ale cetății Cluj, în lunca Someșului, încă din sec. al XIII-lea, o populație maghiarizată, azi asimilată, de confesiune reformată. Hostezenii aveau încă din perioada modernă statutul de orășan-grădinar, preluând, în sec. al XIX-lea, în cadrul cunoștințelor agricole pe care le aveau și din tehnicile agricole de la legumicultorii bulgari stabiliți în zona Clujului.
Autor: Nicolae Moraru
Deținător: Muzeul Etnografic al Transilvaniei - CLUJ-NAPOCA
”Tânără hostezancă în port de sărbătoare”, 1969.
Descriere: Tânără hostezancă în port de sărbătoare fotografiată pe o stradă în mijlocului sec. al XX-lea în Hostat, un cartier mărginaș al Clujului. Portul păstrează elemente ale portului tradițional în structurarea sa, croiul și materialele din care sunt confecționate indicând apartenența la mediul citadin. Portul este compus din: năframă, cămasă cu guler cu volănașe, poale, fustă, surț plisat, vestă din catifea cusută cu motive florale alcătuite din mărgele. În fundal se pot observa două femei purtând rochiile și posetele la modă în acea vreme. De asemenea fotografia rețin și o intersecția a vechiului cartier din estul Clujului în care au locuit hoștezenii. Aceștia sunt o comunitate de origine germană, foarte redusă numeric azi, stabilită în suburbiile nordice și estice ale cetății Cluj, în lunca Someșului, încă din sec. al XIII-lea, o populație maghiarizată, azi asimilată, de confesiune reformată. Hostezenii aveau încă din perioada modernă statutul de orășan-grădinar, preluând, în sec. al XIX-lea, în cadrul cunoștințelor agricole pe care le aveau și din tehnicile agricole de la legumicultorii bulgari stabiliți în zona Clujului.
Autor: Nicolae Moraru
Deținător: Muzeul Etnografic al Transilvaniei - CLUJ-NAPOCA
11 Comentarii
articol cu inpact emotional pentru puii de daci
Adevărat: pt care cuvântul dat ERA lege. Acum te vinde ca pe ma-sa, ferice de cei ce n-au antecontracte pe pământurile lor…
Chiriasi pe pamantul noatru sfant
@Avram Iancu: Avramutule , ultima oara cand am auzit de tine , erai dus cu capul , alcoolic , umblai de nebun prin satele motilor , cantai la fluier si dormeai pe bancile de la gardul tugulanilor . Ti ai ai revenit , sau tot bolovan esti . Dupa cat bei , nu ti mai revii in veci .
@Avram Iancu: nu tu esti ala care o murit legat de pat, acum ai si inviat??? dar stim ca iti placeau unguroaicele...
Ce roșii bune aveau. Păstrez cu sfințenie și multiplic an de an semințe din soiul ăla fără o formă definită și de un kil bucata.
"comunitate de origine germană".. Ce fumezi, boule? N-au nimic de-a face cu germanii. Hostezenii au fost de fapt tarani maghiari din satele din apropierea Clujului care s-au stabilit aici, si au facut ce stiau ei mai bine: agricultura. Exista si documente in aceasta privinta. Dar, desigur, tendinta rumaneasca de a incerca a sterge trecutul maghiar se… Citeste mai departe
@iii: Pentru limba maghiara apasati pe tragaci
@B o z g o r detected:
@iii: Cuvantul hostezan vine din germanul hochstadt , afara din , la margine de oras , caci acesti legumicultori , intr adevar MAGHIARI , locuiau si aveau terenurile langa cetate , langa oras . Germani maghiarizati pe dracu , maghiari maghiari . Cum au disparut astia , cum au umplut daco getii locul lasat liber . Cu samsari , cu speculanti , cu falsi… Citeste mai departe