Vă invităm în Clujul de demult, când hoștezenii aprovizionau cu legume piețele Clujului. Portul lor este unul inconfundabil, înflorat așa cum erau și grădinile lor. 

Hoștezenii aveau încă din perioada modernă statutul de orășan-grădinar, preluând, în sec. al XIX-lea, în cadrul cunoștințelor agricole pe care le aveau și din tehnicile agricole de la legumicultorii bulgari stabiliți în zona Clujului.

”Fecior agricultor hostezan”, 1969

Descriere: Fecior agricultor hostezan îmbrăcat în port de lucru compus din: cămașă cu guler, pantalon bufanți stâmți la gambă pentru cizmă, vestă, pălărie, toate aceste piese fiind confecționate în mod meștesugăresc sau industrial, nu casnic, din materiale fabricate asemenea. Hostezenii sunt o comunitate de origine germană, foarte redusă numeric azi, stabilită în suburbiile nordice și estice ale cetății Cluj, în lunca Someșului, încă din sec. al XIII-lea, o populație maghiarizată, azi asimilată, de confesiune reformată. Hostezenii aveau încă din perioada modernă statutul de orășan-grădinar, preluând, în sec. al XIX-lea, în cadrul cunoștințelor agricole pe care le aveau și din tehnicile agricole de la legumicultorii bulgari stabiliți în zona Clujului.

Autor: Nicolae Moraru

Deținător: Muzeul Etnografic al Transilvaniei - CLUJ-NAPOCA

”Tânără hostezancă în port de sărbătoare”, 1969.

Descriere: Tânără hostezancă în port de sărbătoare fotografiată pe o stradă în mijlocului sec. al XX-lea în Hostat, un cartier mărginaș al Clujului. Portul păstrează elemente ale portului tradițional în structurarea sa, croiul și materialele din care sunt confecționate indicând apartenența la mediul citadin. Portul este compus din: năframă, cămasă cu guler cu volănașe, poale, fustă, surț plisat, vestă din catifea cusută cu motive florale alcătuite din mărgele. În fundal se pot observa două femei purtând rochiile și posetele la modă în acea vreme. De asemenea fotografia rețin și o intersecția a vechiului cartier din estul Clujului în care au locuit hoștezenii. Aceștia sunt o comunitate de origine germană, foarte redusă numeric azi, stabilită în suburbiile nordice și estice ale cetății Cluj, în lunca Someșului, încă din sec. al XIII-lea, o populație maghiarizată, azi asimilată, de confesiune reformată. Hostezenii aveau încă din perioada modernă statutul de orășan-grădinar, preluând, în sec. al XIX-lea, în cadrul cunoștințelor agricole pe care le aveau și din tehnicile agricole de la legumicultorii bulgari stabiliți în zona Clujului.

Autor: Nicolae Moraru

Deținător: Muzeul Etnografic al Transilvaniei - CLUJ-NAPOCA