Istoria celei mai cunoscute librării din istoria Clujului. Era cel mai cunoscut loc de întâlnire din Cluj-Napoca? - FOTO
Librăria Universității din Piața Unirii era fără doar și poate cel mai emblematic loc de întâlnire al Clujului. Mai era ”Ne vedem la coada calului”, în spatele Grupului Statuar Matei Corvin, dar Librăria era parcă peste ca notorietate.
Chiar și astăzi, librăria este foarte cunoscută, cu toate că și-a mai pierdut din importanță, pentru că oamenii nu mai prea citesc.
În perioada interbelică, în această locație prospera librăria ”Remus Cioflec”, devenind un loc preferat pentru numeroși locuitori ai Clujului din acele vremuri. După Al Doilea Război Mondial, denumirea librăriei s-a schimbat în "Cartea Rusă", apoi a devenit "Librăria Pușkin" și "Librăria Universității" în cea de-a doua jumătate a secolului trecut, devenind un loc frecventat de marile personalități ale epocii. La începutul anilor 2000, librăria și-a schimbat numele în "Diverta Universității", iar în prezent este cunoscută de clujeni sub numele de "Librarium Universității".
Clădirea care adăpostește această librărie iubită în prezent are o semnificație aparte în viața culturală și politică a orașului. O privire atentă asupra fațadei dezvăluie mai multe plăci comemorative care împodobesc zidurile clădirii. Pe partea vestică, există o placă comemorativă dedicată lui Nicolaie Drăganu, fost primar al Clujului (1933 – 1938), care a locuit în această clădire. Pe partea estică a fațadei, putem observa o altă placă comemorativă care onorează memoria celor care au pierit în zilele de 21-22 decembrie 1989.
Cine a fost Remus Ciofleac
Membri ai familiei Cioflec au fost implicați în activitatea culturală și didactică.
Familia Cioflec provine din localitatea Comana de Jos, județul Brașov, unde exista, la 1794, preotul Idomir Popovici, zis Cioflec. Fratele său, Iacob Cioflec, fost Popovici, a slujit ca preot în Araci, județul Covasna, între 1780-1826. Iacob Cioflec a avut trei copii: Rafira, căsătorită Colţ; Gheorghe (1797-1866), preot în Araci între anii 1826-1866, a avut patru copii, dintre care primul, Dimitrie (1829-1891), altul, Alexandru, preot în Araci; Aron Cioflec (1803-1892), bunicul scriitorului, învăţător şi cântăreţ bisericesc în Araci, a avut două căsătorii. Cu prima soţie, Domnica Axente, a avut cinci copii. Cu a doua soţie, Maria Grozea, a avut tot cinci copii: Maria, Constantin, David, Alexandru și o fată care a murit tânără. Dimitrie Cioflec (1829-1891) a fost învățător la școala română ortodoxă din Satulung – Săcele, apoi la școlile românești din Brașov. Stimulat de atmosfera intelectuală a Brașovului celei de a doua jumătăți a sec. al XIX-lea, favorabilă folclorului, la îndemnul lui George Barițiu, Dimitrie Cioflec realizează prima colecție de folclor din Ardeal, imediat după apariția colecției de poezii populare a lui Vasile Alecsandri (1852). Culege folclor din satul natal Araci și din satele învecinate, fiind considerat un adevărat folclorist. David Cioflec a avut șase copii, al doilea fiind Remus, care a devenit editor în perioada interbelică, conducând Editura Remus Cioflec, cu librării cunoscute în București, Brașov, Cluj, Timișoara. Editura Remus Cioflec a tipărit, pe lângă literatură română, importante cărți ale literaturii universale, cele mai multe pentru prima dată în românește.
Foto: Oana Mocean, Corina Ciobanu, Istoria Fotografiei Clujene, Turi Zoltán
4 Comentarii
@autorul articolului
L-ai omis (habar n-ai) pe respectatul librar, domnul Tragor, foarte cunoscut în epocă. În anii '70, mai trăia.
Dumnezeu îl odihnește !
@clujean: Din pacate tot mai putini clujeni...Viniturile sunt peste tot, cu frustrarile aferente....
pt vinituri...de hacolea a venit cuvântul "ciocoflender"...care vă caracterizează...cam pe toţi...
'lumea nu prea mai citeste' se aplica foarte bine la autorii articolelor de aici, sariti intre 'cioflec' si 'ciofleac', hotarati-va.