Fotografia care a stârnit nostalgia mănășturenilor. Poza oferă o mică ”poartă în timp” către Mănășturul anilor 1960. 

Imaginea prezintă zona actualei Căi Florești, înainte de a fi construit podul și blocurile, care în prezent împânzesc zona. 

Așezarea Mănăștur a început să se formeze în secolul al IX-lea, în jurul ridicăturii de pământ pe care ulterior, în secolul al XI-lea s-a ridicat mănăstirea benedictină care a funcționat aici.

Din perioada colonizării germane a Clujului aici începe să se formeze un grup de țărani liberi care deserveau abația. Pe lângă aceștia se vor aduna aici și mulți români, care nu aveau drept de a se așeza în cetatea Clujului. La Cluj-Mănăștur a existat de asemenea o mănăstire de rit grecesc, zidită de „quondam Paulus a Macedonia", negustor în Cluj, împreună cu ginerele său, „Georgius Literátus Christophor", de asemenea negustor în Cluj, cărora episcopul Teofil Seremi le-a dat din soborul ținut în Alba Iulia la 17 iunie 1696 lor și urmașilor lor, dreptul de patronat asupra respectivei mănăstiri.

Din 1895, satul Mănăștur avea să devinp parte componentă a orașului Cluj. În anul 1890, din totalul de 3.099 de locuitori, 1.569 s-au declarat maghiari, 1.489 români, 16 germani, 5 slovaci.

La Mănăștur existau în perioada interbelică două parohii, una greco-catolică, deservită de călugării din Ordinul Sf. Vasile cel Mare, care avea drept lăcaș de cult (închiriat pe 30 de ani) Biserica Calvaria, și una romano-catolică, cu sediul pe str. Mănăștur la nr. 4, deservită de iezuiți.

În timpul administrației maghiare din anii 1940-1944 Mănășturul s-a aflat la o distanță de 1km de frontiera cu Regatul Român, situată pe Dealul Feleacului, între Mănăștur și Feleac. Ca buni cunoscători ai locului, unii dintre mănăștureni s-au ocupat în perioada respectivă cu acțiuni de contrabandă și de trafic de persoane, în urma cărora au fost salvate viețile unor evrei, conform Wikipedia.

În 1946 satul a sprijinit, alături de satele Someșeni și Florești, greva studenților din Cluj. Mănșturul a fost unul dintre principalele puncte de rezistență împotriva instaurării comunismului în zonă. În perioada de început al comunismului satul era cunoscut pentru că la intrare (aproximativ în zona din fața fabricii de bere) sătenii au menținut o pancartă pe care scria cu litere mari: ”PÂNĂ AICI DEMOCRAȚIA, DE AICI MĂNĂȘTUR!” ”Democrația” se referea la ”democrația populară", în fapt dictatura instalată de comuniști.

În perioada 1965-1985 casele au fost demolate, iar pe teritoriul satului a fost dezvoltat actualul cartier. Blocurile construite aici au reprezentat locuințe funcționale pentru muncitorii de la Combinatul de Utilaj Greu. Pentru popularea sa au fost aduși oameni de la sate din întregul județ.

„Amintiri frumoase”; „A fost odată”;  „Ce meciuri de fotbal, se disputau în Coștei...”, au scris clujenii care își mai aduc aminte de un Mănăștur pe care mulți nici nu îl mai recunosc.

Foto: Trăiesc în Mănăștur/Marius Gavriluț