Piața Unirii nu a fost mereu amenajată cu granitul de acum și echipată cu 'băncile smart' unde iți poți încărca telefonul. Înainte de versiunea curentă pe care o cunosc clujenii, anii 1960 prezentau o versiune total diferită a pieții, una verde, lipsită d
Legendara fabrică de incălțăminte Clujana, surprinsă în imagini dezolante după închidere.
Omul de știință clujean și botanistul Rudolf Palocsay ste una dintre marile personalități ale Clujului, care a lăsat în urmă o moștenire bogată, distrusă din păcate după Revoluție.
Imaginile trag, parcă, o paralelă cu clujul împânzit de lucrări din vremea noastră.
Instagramului s-a inventat de curând, dar atenția la ce e frumos si estetic e de cand lumea.
”Monumentul tanchiștilor sovietici”, care era amplasat în Piața Avram Iancu, în spatele catedralei ortodoxe, nu a fost foarte iubit de clujeni. În anii 90, pe soclul monumentului era trecut slogan devenit celebru: ”Tancule du-te acasă și ia-l și pe Iliesc
Puțini clujeni mai știu că prima sigagogă evreiască a Clujului este cea de pe strada Paris. Mult mai cunoscută este superba sinagogă de pe strada Horea, dar astăzi discutăm puțin despre cea de pe strada Paris. Acum, acolo funcționează altceva decât spațiu
Ștrandurile erau o binecuvântare în lunile de vară, așa cum iarna, patinoarele erau bucuria locuitorilor Clujului. Când temperatura aerului depășea 20 de grade Celsius, porțile ștrandurilor se deschideau, fiind printre locurile de agrement cele mai frecve
Cofetăria Moca, înainte de Revoluție, era la fel de celebră ca și Croco sau Arizona.
Celebra prăjitură Vargabéles a fost inventată într-un restaurant de renume din anii 1940. Restaurantul Darvas era situat pe actuală strada Dacia și se învecina cu Someșul. Acum, pe acea locație este un club de salsa.
Clujul nu a fost gândit pentru a face față epocii de dezvoltare ”Emil Boc”, în care se construiește peste tot, ci s-a vrut a fi un oraș degajat și care să se dezvolte pe orizontală.
Un clujean a publicat o galerie foto superbă cu imagini din Clujul interbelic. În acestea apar în acțiune drumarii din Clujul de odinioară.
Orașul Huedin a cunoscut în istorie o dezvoltare importantă, fiind un important punct de legătură din vestul României. Norocul orașului a fost amplasarea ruta care ducea spre Ungaria, iar la Huedin poposeau poștalioanele și transporturile de bunuri încă d
Clujul s-a dezvoltat mult în ultimii 60 de ani. Centrul orașului era dominat de case modeste și fără asfalt, dar cu drumuri pietruite. Din anii 70 au apărut magazine, cum este și primul ”mall” al Transilvaniei, arhicunoscutul magazin Central.
O fotografie minunată în care se vede Mănășturul anilor 1960 a fost postată de un clujean, pe un grup de ”amintiri” dragi locuitorilor orașului.
Imaginea unor vremuri demult apuse a stârnit nostalgia clujenilor. Pe un grup de Facebook destinat celor care trăiesc sau au trăit în cartierul Mănăștur a apărut o imagine cu Groapa Moșului, actuala stradă Edgar Quinet.
Biserica de lemn ”Intrarea în biserică a Maicii Domnului” din Cojocna, județul Cluj este una dintre cele mai bine conservate din regiune.
Înainte de CTP Cluj, transportul era realizat de compania Fany, mult criticată de oameni, dar mai demult erau numai curse speciale.
Cartierul ”Între Lacuri” a fost construit după 1980, dar a rămas și o parte însemnată din casele vechi. Probabil că regimul Ceaușescu ar fi urmat să le demoleze și pe acestea, dar a venit Revoluția și lucrurile au stopate la timp.
Dezvoltarea Clujului și transformarea în ceea ce este azi a început în anul 1960. Totul înflorea și peste tot se făceau investiții.
O fotografie superbă realizată de reporterul Csomafáy Ferenc, în 1965, prezintă celebrul ștrand ”Babeș”, care seamănă cu o piscină dintr-un film de epocă.
Strada Alverna este cunoscută de toată lumea, dar puțini știu că numele vine de la proprietatea deținută de Ordinul Franciscan din Cluj.
Românii trecuți de a doua tinerețe își aduc aminte de tonetele cu înghețată, unde copiii făceau coadă pentru a degusta din dulciuri.
Acrobatul austriac Arturo Strohschneider era senzația senzațiilor în Europa anilor 1930.
Lelea Florica Toderici, din comuna clujeană Râșca, încă mânuiește războiul de țesut cu mare pricepere. Ea a povestit cu drag despre vremurile de demult, în cadrul unui interviu acordat canalului HaiHui cu noi.
Vă invităm în Clujul de demult, când hoștezenii aprovizionau cu legume piețele Clujului. Portul lor este unul inconfundabil, înflorat așa cum erau și grădinile lor.
Cartierul Gheorgheni este cel mai frumos din oraș, la fel cum putea fi și cartierul Bună Ziua, care a fost construit de la zero sub mandatul primarului Emil Boc.
Strada Horea, înainte de anul 1950, era o arteră plină de farmec și verdeață. Din acest punct de vedere era o stradă perfectă pentru promenadă.
Ne întoarcem în Clujul de altădată, la o comunitate de legendă a orașului, prin intermediul unor fotografii sublime. Vorbim despre hoștezeni, vechii grădinari de seamă ai Clujului.