Clujul a avut cofetari faimoși care adunau lumea ca la bâlci, atunci când își vindeau produsele. Daut Ismail stătea pe pe str. Pata (acum str. Titulescu), iar Bilal Zaim (turc) pe strada Paris.
O fotografie postată pe un grup de amintiri din Cluj readuce în discuție imaginea marilor profesori ai Clujului. Unul dintre aceștia este și Titus Moraru, profesor de română la cunoscutul liceu clujean ”Ady Șincai” (denumire din perioada comunistă), acum
Numele Clujului a fost schimbat în Cluj-Napoca, printr-un decret din 16 octombrie 1974, al Consiliului de Stat, în cadrul unei politici de ”național-comuniste” din timpul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu.
Linia Turda-Abrud (94 km), pe care circula inițial Mocănița Abrud, a fost inaugurată în 1912 și închisă definitiv în anul 1998. Din anul 2014 întregul traseu al căii ferate a fost declarat monument istoric.
Clujenii sunt nostalgici după zilele glorioase a Parcului Cetățuia. Însă, Primăria distruge orice urmă de speranță, renovarea Cetățuiei se amână de la an la an.
Clujul a fost bombardat de americani în 2 iunie 1944, fiind distruse în mare parte Gara și strada Horea.
Mulți clujeni au prins deschisă cofetăria Verde de pe strada Memorandumului, care își trage numele de la faptul că tot interiorul era verde. Prăjiturile de acolo erau memorabile, spun cei care le-au gustat și care apoi nu le-au mai întâlnit nicăieri, cu t
Clujul a avut până în 1950, și chiar mai târziu, trăsuri care operau precum taxiurile din ziua de azi.
Demolarea manufacturilor din jurul Bisericii Sfântul Mihail s-a făcut între anii 1899 - 1900.
Parcul Feroviarilor din Cluj-Napoca nu a fost mereu așa cum este în prezent, ba chiar a avut momentele sale de glorie la finalul secolului XX. Clujenii sigur își amintesc de trenulețul din Orășelul Copiilor.
Parcul Central „Simion Bărnuțiu” sau Parcul Mare, cum îi spun clujenii, ascunde o istorie de peste 180 de ani, fiind înscris pe lista monumentelor istorice din Cluj-Napoca.
Casa Matei apare într-o fotografie realizată în 1941 de medicul militar István Szathmáry. Imobilul avea un aspect diferit față de cel de acum, cel mai probabil în urma repetatelor renovări și restaurări.
Clujul studentesc a fost frumos pentru toate generațiile. Câteva fotografii din anii 1970 au stârnit nostalgia clujenilor.
Politicienii promiteau, în anii 2000, că Bulevardul Eroilor va deveni un centru de atracție, după modernizarea arterei, dar nu a fost așa. Zona verde a fost înghițită de betoane, iar dacă te uiți la poze din ani ani si mai vechi, îți dai seama că simțul e
Baia cu aburi ”Diana” a funcționat vis-a-vis de Teatrul Maghiar până în 1930.
Studenții străini au făcut parte din farmecul Clujului încă de acum 40 - 50 de ani. Veneau atunci mulți studenți din Africa, Orientul apropiat, dar și din Grecia și unele țări europene. Aceștia locuiau în cămine, nefiind permis atunci să fie închiriate ap
Un clujean a postat pe un grup cu amintiri din istoria Clujului fotografii cu vechiul patinoar al orașului, desființat din cauza intereselor.
Fostul sediu al Asociatiei Industriasilor din Cluj, de la începutul anilor 1900, arăta absolut superb.
Clujul are vile superbe, dar două dintre ele se disting din ”turmă”, fiind considerate etalon.
Blocul de pe strada Republicii numărul 12 impresionează ochiul atent la frumos. Mulți văd liniile drepte, ușa impozantă, dar nu știu multe detalii despre acest imobil construi în stil cubist, așa cum azi și poate niciodată nu se va mai face o clădire la C
Defilările de 23 August, obligatorii înainte de 1989, au început să scadă în fast în ultimii ani ai regimului comunist. Liderii PCR continuau să aducă oameni în centrul orașului la defilare, după care toată lumea era liberă.
Lacul din Gheorgheni, supranumit ”Lacul fără fund”, avea în trecut bărci și hidrobiciclete.
În satele din Ardeal, duminica de regulă era zi de dans, când flăcăii curtau mândrele din sat, iar cei ”trecuți” erau grupați în trupe de dansatori.
O fotografie din 1910 prezintă promenada Clujului sau ”Corso-ul clujean”, pe latura unde stătea burghezia.
”Trenul Foamei” și-a căpătat numele după al Doilea Război Mondial, când aducea oamenii muncii din Moldova spre Ardeal și Banat.
Clujul este înțesat de terase în ziua de azi, dar și acum 40 - 50 de ani erau terase senzaționale, cu umbrele șic, unde oamenii degustau o cafea, un pahar de vin sau o bere la halbă.
Birjele în Cluj-Napoca au fost un important mijloc de transport, până la apariția mașinilor. Cei care le dețineau nu aveau viață ușoară. O fotografie din vechiul Cluj prezintă un birjar care lua masa, iarna, așteptând un client.
Clujul comunist a avut o rețea de ștranduri publice foarte bine puse la punct, disponibile clujenilor din toate cartierele.
O fotografie veche prezintă atracția păe care a reprezentat-o în Cluj-Napoca deschiderea magazinului Sora, în 1938.
O imagine, pe care cei trecuți de 50 de ani nu pot să nu și-a amintească, este cea a autobuzelor arhipline dinainte de 1989.