Trecem în fiecare zi pe lângă diferite clădiri din oraș, dar prea puțini dintre noi cunosc istoria și povestea din spatele acestora. Iată cum a „prins viață” Biserica Greco-Catolică din centrul Clujului.
Pe străzile pietruite ale Clujului, într-o epocă demult apusă, pe timpul lui Ceaușescu, când oamenii nu prea găseau niciunul din alimentele preferate, un chioșc de înghețată și-a câștigat renumele datorită deliciilor sale răcoritoare.
Pasionații grupului „Istoria Fotografiei Clujene” au găsit o nouă bijuterie din istoria Clujului.
Deși zilele acestea Clujul se află sub Cod Galben de ploi torențiale curând vor apărea și zilele caniculare de vară. Atunci, clujenii devin nostalgici după anii în care Piața Unirii era o oază de flori și verdeață.
În Parcul Central din Cluj-Napoca, ascunsă printre copaci și plasată în apropierea podului de la Napoca se află Galeria de Artă a artiștilor ardeleni, o clădire în stil Bauhaus ce are o istorie fascinantă.
Strada Napoca, situată în inima Clujului, este o stradă emblematică cu o bogată istorie, care a fost martora transformărilor orașului de-a lungul decadelor. Pentru mulți clujeni, această stradă evocă amintiri prețioase din tinerețe și momente memorabile.
În Cluj-Napoca, în anii 60’, a fost deschis un restaurant destinat exclusiv doamnelor și domnișoarelor.
Pe Calea Moților, la numărul 137, se găsește singura casă din Cluj al cărei coș de fum atrage atenția trecătorilor.
Astăzi, în Cluj-Napoca, avem multe clădiri ce ne bucură privirile cu fiecare ocazie, multe dintre acestea au în spate și o istorie impresionantă.
Pe strada Emil Racoviță nr. 22 se află una dintre cele mai frumoase vile ale Clujului.
Construită de iezuiți în secolul XVIII, pe Canalul Morii, din vechea Moară de Hârtie situată între Parcul Rozelor şi Parcul „Iuliu Haţieganu" au mai rămas în picioare doar câţiva pereţi.
Ce amintiri! Clujenii vechi își aduc aminte cu nostalgie de vechile cafenele ale Clujului, dintre care numai Croco a supraviețuit, cu toate că nu seamănă deloc cu ceea ce a fost mai demult.
Complexul hidroenergetic de la Tarnița este o construcție revoluționară din perioada comunistă.
Comuniștii erau oricum, dar nu leneși. La blocuri se făcea muncă patriotică, iar în oraș, în zonele publice, erau întreprinderi de stat care se ocupau ca iarba să fie tăiată, florile plantate și totul măturat.
Ștrandul Clujana a fost deschis alături de baza sportivă pentru a deservii zecile de mii de angajați ai fabricii de încălțăminte.
Uzinele Carbochim au împlinit recent, pe 1 mai, 75 de ani de la deschiderea producției.
Clujul a fost un oraș superb din toate timpurile, iar imaginile video păstrate din anii 90 spun totul.
Barajul de la Tarnița a fost pus în exploatare în 1974, dar munca pentru ridicarea lui a fost una incredibilă. Acesta este cel mai suplu baraj de beton în arc, cu dublă curbură, din România, iar una dintre legende spune că Ceauşescu a ordonat popularea la
Palatul Wass este situat în Piața Unirii la nr. 11, lipit de Palatul Josika. Construcția este un palat atipic și, comparativ cu alte palate somptuoase descoperite în plimbările noastre recente, de dimensiuni mai reduse.
Clujul avea pe vremuri zone de scăldat superbe, care au dispărut prin urbanizare. Acum a rămas numai plaja din Grigorescu.
Matei Corvin a fost considerat unul dintre marii regi ai Ungariei, iar de numele lui se leagă o serie de legende. Una dintre ele, relatată de cronicarul Heltai Gáspár, vorbește despre intrarea majestatii sale costumat în student în Cluj.
Centrul Clujului a fost o oază de verdeață până în 1990, dar apoi s-a produs un declic în timpul mandatului primarului Gheorghe Funar, continuat de ”marea betonare” făcută de primarul Emil Boc.
Cartierul Mărăști, unul dintre cele mai mari din Cluj-Napoca, a fost ridicat în perioada comunistă pentru a putea găzdui miile de angajați care lucrau la un combinat din apropiere. Cartierul a luat ființă în anii 1970-1980, odată cu construirea numeroasel
Palatul Rhédey, aflat la colţul Pieţei Unirii cu strada Napoca, are o istorie fascinantă.
Ioan de Hunedoara, cunoscut cel mai bine ca Iancu de Hunedoara a fost o mare personalitate a Transilvaniei. Fost ban al Severinului între 1438-1441, voievod al Transilvaniei între 1441-1446, guvernator și regent al Ungariei între 1446-1453 și căpitan gene
Clujenii petreceau ziua de 1 Mai și pe vremea comunismului, dar și după 1990 s-a mai păstrat tradiția o bună bucată de timp. Acum, parcă totul s-a stins și ieșirea la iarbă verde a fost înlocuită cu o bere la terasă sau o vacanță în străinătate.
Prin alura sa unică, casa de pe Calea Mănăştur nr. 9 atrage, din când în când, privirea celor aflaţi în troleibuzele sau maşinile care fac naveta între centrul Clujului şi Mănăștur, cel mai mare cartier al său.
Someșul a fost și rămâne sufletul curgător orașului Cluj-Napoca, fiind locul unde oamenii s-au adunat încă de acum 100 de ani și continuă să o facă și în ziua de azi.
Născut în Ungaria într-un sat de lângă Dunăre, Nagy Gábor și-a început cariera ca și un chelner oarecare la Hotelul Național (Nemzeti Szálló), din Cluj, aflat în locul actualului Continental.
Primele blocuri din Piata Mihai Viteazul au fost ridicate în anul 1961.