O fotografie veche prezintă cum arătau străzile Izlazului și Primăverii, în anii 80. Cinematograful Dacia se vede din stradă, nefiind edificat încă blocul ”zid”, construit ulterio
Clujul avea în anii 60 un magazin unde mergeai și măcinai singur cafeaua cumpărată. În imaginile vremii apar domni și doamne extrem de elegante, lucru tot mai rar în ziua de azi.
Frumoasa esplanadă din fața Teatrului Național din Cluj-Napoca, cu spații verzi și flori, dar și cu scara din marmură, este deja de domeniul Amintirilor din Cluj.
Fabrica de Bere Ursus a fost o emblemă a Clujului vreme de 135 de ani, dar din 2010 a închis producția.
Piața Avram Iancu în 1965 avea în mijloc un părculeț, unde era statuia Eroului sovietic, iar în spatele catedralei era tancul sovietic. Parcul a fost stricat în era Funar.
Toboganul mare de lângă Parcul Central din Cluj-Napoca era cel mai frumos din oraș, înainte de 1989.
O fotografie din 1965 vorbește pe deplin despre frumusețea orașului din acei ani și demonstrează cât de mult s-a distrus farmecul orașului prin betonarea excesivă din ultimii 12 ani.
Bilal Zaim, turcul de pe strada Paris, vis-a-vis cu intersecția cu strada Porumbeilor, vindea înghețată și dulciuri pe strada Mărășești, P-ta 1848 până la Clujana.
Cofetarul Daut Ismail este fără îndoială unul dintre personajele Clujului de demult. Povestea lui ”turcului” Daut Ismail a fost fascinantă.
Stilul Art Nouveau a avut o influență semnificativă în orașul Cluj, situat în Transilvania, România. În perioada de dezvoltare și popularitate a stilului Art Nouveau la începutul secolului al XX-lea, Clujul a experimentat o creștere economică și culturală
O imagine unică realizată undeva între anii 1853 - 1890 prezintă Clujul așa cum nimeni nu-l mai ține minte.
Piața Unirii a fost zeci de ani o oază de verdeață, iar acum este o ”oază” de granit și ”bănci smart”, unde îți poți încărca telefonul. Înainte de versiunea curentă. Până în anii 2000, piața arăta complet diferit, era lipsită de betoane. Imaginile pieței
Clujul a avut ștranduri de renume, amenajate în toate cartierele orașului, dar din acestea au mai rămas în viață numai câteva. Cele dispărute sunt ștrandurile Record, unde acum este ansamblu imobiliar, ștrandul Babeș, pe locul căruia s-a făcut o piscină a
La mai bine de un deceniu de la unirea Transilvaniei cu România de la 1 decembrie 1918, orașul Cluj-Napoca nu avea, încă, nicio statuie românească.
Cunoscut astăzi sub numele de Cinema ARTA (str. Universității, nr. 3), spațiul cultural a fost inaugurat în 1913 și face parte din amintirile nostalgice ale multor clujeni.
La intersecția dintre străzile Horea și General Dragalina se află una dintre clădirile cu încărcătură istorică ale Clujului. Este vorba despre fosta Bancă Agrară din Cluj-Napoca. Se pare că această clădire deosebită a fost construită în 1919, în contextul
Palatul BNR din Cluj-Napoca este un monument ce poate fi vizitat uneori. Asta s-a întâmplat la finalul lunii mai, când a avut loc și o expoziție a monedelor.
Serele de flori din Gheorgheni, fondate de omul de știință clujean și botanistul Rudolf Palocsay, erau o adevărată nestemată a Clujului, în 1984. Totul era perfect ordonat, serele erau fără cusur, iar drumurile de acces asfaltate.
Piața Cipariu arăta cu totul altfel acum 50 de ani, în comparație cu versiunea zilelor noastre. Dacă în prezent, în această piață legendară a Clujului se regăsesc Catedrala Greco-Catolică "Sfântul Iosif", alături de o parcare și un spațiu verde amenajat,
Casa cu pricina e localizată pe str. M. Kogălniceanu, nr. 4. În prezent, clădirea este proprietatea Universității Babeș-Bolyai, însă povestea clădirii de-a lungul anilor este de-a dreptul fascinantă.
Construcția întrepozitelor Albina din Cluj a fost finalizată în 1922. Acestea au fost distruse însă, aproape integral, de bombardamentul din iunie 1944 asupra Clujului.
În perioada interbelică, clădirea cu numărul 42, de pe Bulevardul Eroilor, funcționa ca sediul băncii unui personaj clujean al vremii. Patronul făcuse avere la vremea aceea din diferite surse, nu toate find legitime.
Una dintre cele mai influente femei din spațiul carpato-danubiano-pontic a fost, cu siguranță, Regina Maria a României. Pe lângă faptul că era o femeie puternică și hotărâtă, Regina Maria a României a avut o viață sentimentală complicată și mai multe rela
Pe partea stângă a străzii Horea în direcţia Gării, la numărul 21 se află sinagoga neologă, comoara în stil maur a orașului Cluj-Napoca.
Litografiile pictorului neamț Franz Jaschke ilustrează Clujul secolului al 19-lea, așa cum nu a mai fost văzut până acum. Pictorul era cunoscut în vremea respectivă pentru stilul pointilist, în picturi cu grădini, portrete și peisaje.
Canalul Morii, „firicelul” de apă care îi oferă municipiului Cluj-Napoca un farmec aparte, e o emblemă a orașului din inima Ardealului, de sute de ani.
Mai mulți clujeni au dezbătut despre ce clădire este vorba într-o fotografie veche de mai bine de 100 de ani, distribuită online alături de întrebarea: „Cunoașteți clădirea care a fost construită în 1874 și era loc de distracție și artă mai ales vara, pân
Casa de Modă era considerată un stâlp al mondenității clujene în anii ‘70 și nu numai. Fosta Casă de Modă a Clujului era localizată pe strada Barițiu, nr. 4-6. Recent, au apărut imagini, dintr-un documentar al vremii care ilustrează clădirea „înțesată” de
O filmare realizată de Televiziunea Publică în anii 1960 prezintă într-un reportaj realizările Clujului.
Cartierul Gheorgheni este unul dintre primele cartiere construite în Cluj-Napoca, în timpul regimului comunist. Gheorgheniul, așa cum îl știm în prezent, datează din anii 1960.