Palatul Sebestyen, din Piața Unirii nr 8, a fost construit între 1912-1913 în stil secession, de bogatul antreprenor David Sebestyen după planurile arhitecților Aladar Karman și Gyula Ullman.

Secesiunea vieneză a fost o mișcare artistică apărută în 1897 la Viena, după modelul "Secesiunii müncheneze" și la scurt timp înainte de "Secesiunea berlineză". Mișcarea a reunit mai ales artiști plastici, pictori, graficieni și arhitecți, care s-au rupt de tradiția istoristă, dominantă în vremea respectivă în Europa și America de Nord, de unde numele de Secession.

Palatul Sebestyén de 4 etaje a adapostit în decursul timpului apartamente de lux, magazine, un cinematograf, sedii unor instituții (redacția revistei Tribuna, Uniunea Scriitorilor filiala Cluj,  Uniunea Artiștilor Plastici, filiala Cluj), o librărie (Cioflec in perioada interbelica, Cartea rusă în perioada stalinistă, Libraria Universitatii).

Cinematograful a fost denumit inițial Select, apoi Cinematograful Tineretului, după 1990 Cinema Arta și până în 2012 la închiderea sa, a fost cel mai longeviv cinematograf din România.

În aceasta cladire s-a vândut recent unul din cele mai scumpe apartamente din Cluj (aproximativ 500.000 Euro).

Clădirea a găzduit și cofetăria ”Tineretului" (cunoscută sub numele de ”Arizona" - loc de întâlnire al scriitorilor - pentru cafea și relaxare -, dar și al elevilor... probabil cea mai sofisticată si elevată cofetărie a Clujului din acea perioadă).

Clădirea a fost ridicată de David Sebestyen, unul dintre magnaţii Clujului.

Povestea magnatului în construcții Dávid Sebestyén și a familiei sale este una răvășitoare. Născut în anul 1855 într-o familie evreiască săracă din satul Cuzdrioara (lângă Dej), Dávid a lucrat iniţial ca pietrar, fiind extrem de serios şi de priceput, calităţi care l-au propulsat în funcţia de şef de echipă, pentru ca mai târziu să gestioneze cariere din piatră şi să devină un întreprinzător de succes în domeniul construcţiilor. Şi-a maghiarizat numele de familie din Smiel în Sebestyén, nu din oportunism, evreimea din Ardeal și din Ungaria fiind integrată în cultura maghiară la modul cel mai atașat și devotat. Împreună cu soția sa Carolina au avut șase copii și unsprezece nepoți, dintre care doar trei copii și doi nepoți au supraviețuit Holocaustului.

Multe dintre imobilele construite în Cluj la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea au fost ridicate de firma lui de construcţii: de la Palatele Statusului Romano-Catolic și Palatul de Justiție, la Muzeul Industriei, Clădirea Universității sau Școala Superioară de Fete ori Palatul Salvării (azi Facultatea de Stomatologie) sau Spitalul Evreiesc. Zeci de clădiri din Cluj poartă amprenta întreprinzătorului Sebestyén, a cărui firmă executa cele mai elevate servicii în domeniul construcțiilor.

În interiorul curții, la subsol, se afla un club muncitoresc, numit Victoria, unde se organizau mai multe activități culturale: brigăzi artistice, coruri și teatru de amatori. Joia și sâmbăta erau seri dansante, unde cânta o orchestră, majoritatea celor care frecventau clubul fiind tinerii angajați ai întreprinderilor clujene.

Istoria a fost crudă cu destinul familiei, dar realizările lui David Sebestyen dăinuie și astăzi

Sursă foto: oszk.hu / Colorizare : Vechiul Cluj - Claudiu Ilyeș