„Cioburile” istoriei de 100 de ani a Fabricii Iris au rămas îngropate sub ”mândre” blocuri. Porțelanul de Cluj apare încă din perioada interbelică. Faimoasa fabrică Iris, care îl producea, a fost inaugurată în 1922. A fost prima fabrică de articole de ceramică fină pentru menaj din țara noastră, notează Gândul.

După episodul naționalizării fabricilor și uzinelor, odată cu instaurarea comunismului, Fabrica de porțelan Iris începe să se dezvolte și să adopte tehnologie modernă. S-a bucurat de un succes de piață atât în România și în statele din blocul comunist, dar mai ales în Occident.

Fabrica Iris din Cluj realiza obiecte de lux din ceramică, nu doar vase de ceramică de menaj. Multe dintre aceste produse de lux, care cuprindeau modele sofisticate din ceramică și decorații făcute cu măiestrie, erau comandate de familii celebre din Occident: politicieni, diplomați, artiști sau patroni de concerne industriale.

Gradul de excelență al porțelanurilor produse la Cluj a fost atins și prin includerea studenților de la Institutul de Arte Plastice în procesul de producție. Studenții la arte plastice, specializați în decorațiuni, care făceau practică în fabrica din Cluj, unii dintre ei devenind ulterior chiar angajați, veneau cu modele de decorațiuni cu totul inedite, cu îmbinări de stiluri cu totul originale. Această creștere a calității a deschis apetitul pentru produsele fabricii cumpărătorilor din întreaga lume.

Mărirea și decăderea perlei industriei porțelanului din România

Se spune că ceramica de lux produsă la Iris concura la târgurile internaționale de profil cu cea din China, Japonia sau Franța. Multe dintre obiectele de ceramică de lux create de fabrica Iris erau destinate soţilor Ceauşescu, membrilor Comitetului Central şi delegaţilor străini. Vazele confecționate de fabrica Iris din Cluj decorează și astăzi unele spații din Casa Poporului.

După căderea regimului comunist, Fabrica Iris intră în declin. Directorii de atunci, de la începutul anilor ’90, au încercat să o mai salveze prin împrumuturi masive contractate la Bancorex, cunoscuta bancă a Securității, care va da și ea, la rândul ei, faliment. După preluarea creditelor de către Banca Comercială Română, liniile de credit neperformante către perla industriei porțelanului din România au fost oprite.

Ca să scape de datorii și să o mențină pe linia de plutire, autoritățile române au vândut fabrica unui investitor grec. Dar acesta, în loc să relanseze producția și să găsească noi piețe de desfacere, începe să vândă bucăți de teren aparținând Fabricii Iris și, astfel, mărește criza financiară în care se zbătea cea mai veche producătoare de porțelanuri din țară.

Într-o zi, salariile angajaților au fost blocate. Șomajul la Fabrica Iris a devenit  galopant. În epocă, scandalul care o are în centru pe marea producătoarea clujeană de porțelanuri a luat amploare. Foști angajați de la Fabrica Iris nu au avut altă soluție decât să dea în judecată patronatul pentru neplata salariilor. Instanțele de judecată le-au dat dreptate. Angajații au câștigat procesul și au așteptat executarea sentinței. Păgubiții au cerut și executarea silită a fabricii.

Angajații de la Iris au descoperit însă șocați că în patrimoniul firmei nu se mai găseau bunuri care să fie executate. Nu doar cei ce și-au închinat zeci de ani din viață muncind la producția de porțelanuri de lux au fost păgubiți. Alți diverși creditori care au oferit împrumuturi Fabricii Iris nu au mai reușit să își recupereze datoriile. Banca Comercială Română s-a trezit că toate creditele neonorate de Iris către Bancorex grevează acum în propriile ei conturi. Banii, care ar fi trebuit să le fie plătiți de lichidatorul PricewaterhouseCoopers tuturor păgubiților, fie ei foști angajați sau bănci creditoare, nu mai existau. Ceea ce mai era valoros în fabrica falimentară s-a spart precum porțelanul subțire și a fost împrăștiat de vântul rău al privatizării eșuate.

Pe locul unde a fost Irisul în Cluj, acum se află un cartier rezidențial, distrugerea unei tradiții de aproape un secol din industria locală de porțelan constituie una dintre multele erori economice făcute de statul român după 1989, notează sursa citată.

Foto: Agerpres