Unul dintre clujenii cu o poveste fascinantă este Ibrahim Müteferrika, fondatorul primei tipografii turcești și un important diplomat al Imperiului Otoman în anii 1700.

Numele maghiar al lui Ibrahim Müteferrika nu este cunoscut, dar este posibil să fi fost Ábrahám, popular printre secuii unitarieni. Acesta s-a născut la Cluj în jurul anului 1670 și a studiat la scoala calvinistă din oraș (conform autobiografiei proprii, urmând să devină preot). Este subiect de dezbatere dacă a fost calvinist sau unitarian. 

Foto: Colegiul reformat unde se pare ca a studiat Ibrahim Müteferrika, la sfârșitul secolului XVII

Cel mai probabil, Ibrahim Müteferrika a fost capturat de turci, iar după ce a trecut la religia musulmană a devenit un diplomat apreciat, fiind trimis în misiuni diplomatice din Daghestan, până la curtea împărătească de la Viena. Timp de aproape 20 ani a fost și secretarul și traducătorul principelui transilvănean exilat în Turcia, Rákóczi Ferenc. 

Cea mai mare realizare a sa a fost fondarea primei tipografii din Turcia. Se presupune ca el însuși a creat literele arabe folosite. În total 17 opere tipărite de el au supraviețuit, printre care si un tratat de drept statal dăruit sultanului Mahmud in 1732. Considerand ca în perioada studenției lui Müteferika colegiul calvinist din Cluj dispunea de o tipografie proprie, e posibil sa fi invatat arta tiparului acolo. 

Este înmormântat la Istanbul, avand statui și străzi dedicate memoriei, dar nici o amintire sau mențiune la Cluj.

Istoria nu a reținut date exacte despre viața până la accederea în funcțiile din Imperiul Otoman

Datele care există în momentul de față cu privire la viața, familia și numele pe care l-a avut İbrahim Müteferrika până la ocuparea funcțiilor în slujba Imperiului Otoman nu pot fi afirmate cu exactitate. 

Din această cauză, mai mulți cercetători au simțit nevoia să analizeze mai îndeaproape puținele informații legate de viața, educația și religia sa, însă se susține faptul că s-a născut în anul 1674 sau poate chiar cu trei-patru ani mai devreme, în orașul Kolozsvar, azi Cluj, și că a urmat studii teologice, fără a se ști în mod clar în numele cărei religii, dar potrivit mai multor surse, cel mai probabil, doctrinei calvine.

În anul 1691 a participat la războiul condus de principele maghiar Imre Thököly împotriva locuitorilor orașului Nemce, Slovacia. În vremea acestui masacru, İbrahim Müteferrika a devenit prizonierul unor soldați de razie și a fost adus la Istanbul, unde s-a convertit la islam pentru a putea fi eliberat, apoi a luat numele de Ibrahim.

La scurt timp de la sosirea la Istanbul și de la convertire, a început să se remarce pentru vastele cunoștinte în diverse domenii, inclusiv în ceea ce privește limba și legile otomane, fapt ce a condus la primirea funcției de müteferrika (slujbaș aflat în apropierea sultanului, vizirului sau a altor persoane importante din stat).

Pentru că știa limba latină, limba maghiară, limba arabă și limba persană a devenit un pilon al statului, în vremea sultanilor Ahmet al III-lea și Mahmud I aproape fiecare abilitate i-a fost pusă în practică în domenii precum diplomație, traducere, serviciu personal al sultanilor și vizirilor, găzduirea diverselor persoane de vază. Cu toate acestea, Müteferrika a fost mai degrabă un istoric, om de știință, scriitor și tipograf.

Marea lui realizare, pe lângă diligențele diplomatice, rămâne introducerea tiparului în Turcia, în 1727.