Vineri 22 Noiembrie

Rudolf Palocsay, omul care a făcut Clujul un Rai al florilor! Creștea lanuri de garoafe și trandafiri pe dealul de lângă satul Borhanci - FOTO


Omul de știință clujean și botanistul Rudolf Palocsay ste una dintre marile personalități ale Clujului, care a lăsat în urmă o moștenire bogată, distrusă din păcate după Revoluție. 

Născut în 12 martie 1900, Rudolf Palocsay a fost om de știință, botanist clujean, tatăl poetului Zsigmond Palocsay și bunicul actriței, regizoarei și cadrului universitar Palocsay Kisó Kata. 

Rudolf s-a născut într-o familie cu șase frați, unde pe malul Someșului, sub grădinile Mănășturului. Pentru că a trebuit să își ajute tatăl ca zidar, Rudolf a făcut numai 4 clase. A mai lucrat ca zilier la o moară și la fabrica de bere din Cluj-Napoca. 

335457560_164769389721413_7825210679755775946_n.jpg

Tânărul Rudolf Palocsay a făcut stagiul militar la Mediaș, iar apoi revine și se pune pe studiat botanica. La 23 de ani, se angajează ca pompier și îl ajută pe comandant la amenajarea unei grădini în curtea unității. În 1926 obține un brevet de asistent grădinar. El s-a ocupat serios de grădina pompierilor, unde începe să lucreze la altoiri și încrucișări.

335655903_762228985247097_5102974548951054102_n.jpg

În 1933, a reușit să creaze o primă floare, pe care o numește „Lia Roșescu”, după numele fetei comandantului unității de pompieri și amenajează în curtea unității un rondou de flori în formă de cască de pompier. Presa a remarcat talentul tânărului pompier și deja Rudolf Palocsay a devenit cunoscut.

Inspirat și impulsionat, Rudolf Palocsay a cumpărat în 1935 un teren de lângă șoseaua spre satul Borhanci, care și acum îi poartă numele, iar din 1953 a devenit Stațiunea Experimentală Horti-Viticolă Cluj.

Renumele de florar al lui Rudolf Palocsay a ajuns și la urechile familiei regale

În 1938, regele Carol al II-lea al României l-a chemat să lucreze la grădinile regale, însă el a declinat această invitație, dedicându-se în continuare muncii de selecție și cercetare pe care o desfășoară. Munca sa a fost remarcată de profesorii de botanică clujeni Emil Pop și István Péterfi. Tot în 1938 descoperă o nouă metodă de încrucișare a plantelor.

Începând cu 1948 este interesat tot mai mult de rezultatele cercetărilor lui Ivan Vladimirovici Miciurin în materie de selecție, hibrizi și genetică a plantelor continuă să creeze noi soiuri de flori, trandafiri mai ales, dar începe să se ocupe și de studiul gladiolelor.

Rudolf Palocsay a predat la facultate

În 1949, după instaurarea comunismului, Rudolf Palocsay participă la o serie conferințe universitare la Institutul Agronomic Cluj, iar începând cu 1950 predă cursuri de genetică la Universitatea Babeș-Bolyai. A fost 4 ani profesor la Facultatea de Agronomie din Cluj iar în paralel asistent universitar la Catedra de Biologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

Asistent și ulterior lector la Catedra de genetică a Universității din Cluj (1949-1953), lector la catedra de ameliorare a plantelor, la Institutul Agronomic din Cluj (1950-1953). Cercetător științific principal la filiala din Cluj a Academiei Române (1953-1960). Membru al Societății Internaționale de Horticultură (1958).

336537358_786532102311229_6367129295174113174_n.jpg

De asemenea, a câștigat premiul Academiei Române pentru cercetările sale în materie de hibridizare vegetativă și este ales Vicepreședinte al Societății de științe Agricole din RPR - I.V.Miciurin din București. Este Laureat al Premiului de Stat în 1950/51 pentru munca sa și este ales ca parlamentar de mai multe ori.

Comentarii Facebook