Parcul Central „Simion Bărnuțiu” sau Parcul Mare, cum îi spun clujenii, ascunde o istorie de peste 180 de ani, fiind înscris pe lista monumentelor istorice din Cluj-Napoca în 2010.

Parcul este unul dintre principalele spații verzi din zona centrală a municipiului Cluj-Napoca. Întins pe o suprafață de aproximativ 900 metri, acesta este delimitat de Cluj Arena (Vest), Teatrul Maghiar de Stat (Est), râul Someșul Mic (Nord), respectiv strada Iuliu Hossu (Sud).

Parcul Central a fost înființat de femei

Înainte de a deveni un parc amenajat, zona actualului Parc Central era deja un loc preferat pentru întâlniri de locuitorii orașului. Totuși, primele încercări de a transforma locul într-un parc public nu au avut parte de susținerea familiilor nobile din Cluj, care dețineau grădini ornamentale private în acea zonă.

Pentru a înțelege cum, într-un final, zona a devenit parc public, trebuie să ne întoarcem în 1827, atunci când organizația Asociația de Binefacere a Femeilor a închiriat terenul, pe atunci neamenajat, cu scopul de a înființa un loc de recreație. Astfel, în 1830, parcul a fost deschis publicului având inițial numele de Népkert, care înseamnă Grădina Populară.

La data de 1 mai 1838 a luat ființă Comisia Orășenească pentru Parc care a preluat activitatea de la Asociația de Binefacere a Femeilor.

Concerte de operă pe marginea lacului, la ceas de seară

De la data de 15 septembrie 1860, îngrijirea parcului a fost preluată de Comisia Parc, având ca președinte pe contele Imre Miko. În 1862 a fost înființat Corul Tinerilor Comercianți din Cluj, care, sub conducerea dirijorului de Operă Bela Stoger cânta seara pe malul lacului din parc.

La cinci ani distanță, Asociația Parcului a organizat alei, a săpat lacul și a construit pavilionul de muzică. 

În 1866, pentru douăzeci de ani, Societatea pentru Promenadă a preluat administrarea parcului. Pe atunci lacul era folosit vara pentru plimbări cu barca, iar iarna era folosit pentru patinaj. În 1870 a fost construit Pavilionul Patinatorului și clădirea Cazinoului, după planurile lui Pákey Lajos. 

Clădirea Casinoului, de la jocuri de noroc, la evenimente de cultură

Anul 1872 aduce construirea altor clădiri după modelul european, cum este şi teatrul de vară, al cărui arhitect este Henrik Zimmermann. În locul acestuia astăzi este clădirea Teatrului Maghiar de Stat (cea mai veche companie teatrală de limbă maghiară, înființată în anul 1792).  

Pákey Lajos a proiectat și clădirea de lângă lac şi fântâna arteziană. Clădirea Casinoului este un monument istoric cu o arhitectură impresionată. De-a lungul timpului acesta a fost și muzeu și a găzduit diferite evenimente ca și: expoziții de pictură, conferințe, degustări, spectacole, filme, prezentări de cărți, expoziții de fotografii, workshopuri pentru tineri și mule altele. Tocmai acest lucru atrage atenția turiștilor și îl face să fie un monument nou care va impresiona întotdeauna.

Unde în prezent se află Facultatea de Chimie, în anul 1900, clădirea a fost dată în folosință Școlii superioare pentru fete De Gerando, care mai apoi a deservit ca sediu al Universității Bolyai din Cluj.

În toamna anului 1912, directorul Teatrului Național, Jeno Janovics, a deschis un cinematograf în clădirea Teatrului de Vară din Parcul Central.

În parc se află statuile unor personalități, precum Antonin Ciolan, George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Sigismund Toduță, ridicate după 1960, iar mai recent, regizorul de operă Nicolae Bretan.

 Anul 1989 aduce o schimbare a denumirii parcului: „Simion Bărnuțiu”, după numele revoluționarului  român, care a mai fost și istoric, filozof și profesor universitar. În 23 octombrie 1999 este dezvelit monumentul revoluției anticomuniste maghiare.

Parcul Central în prezent

În prezent, Parcul Central este tranzitat de mii de clujeni zilnic. Mulți dintre ei trec prin parc în grabă, în drum spre muncă, alții fac jogging, ies la plimbare cu animalele de companie sau fac mișcare la aparatele de fitness cu acces gratuit. Terenul de baschet din parc cu nocturnă, este ideal pentru sportivii care adoră să petreacă timp în aer liber.

Pentru clujenii care doresc să iasă la plimbare cu micuții, în interiorul parcului central există parc special amenajat pentru copii, cu leagăne, tobogane și așa mai departe.  

Oricât de obișnuiți ar fi clujenii cu Parcul Mare, nu îl evită, ba chiar preferă să petreacă timp pe una dintre băncile sale, vara, atunci când arborii înalți ai parcului îi protejează de soarele dogoritor. Chiar dacă iarna e mai pustiu, din cauza frigului, Parcul Central recucerește clujenii odată ce se îmbracă în haine albe de nea.