Superba biserică din Izvorul Crișului este un moment păstrat și conservat, unde se poate vedea priceperea meșterilor de altă dată. 

Biserica Reformată Calvină din Izvorul Crişului este considerată monument istoric datând din sec. XIV-lea. Aceasta este situată pe un deal în centrul satului cu același nume, are un zid înconjurător care datează din secolul XIV, fiind reconsolidată în secolul XVIII.

Biserica este construită din piatră de calcar, turnul clopotniței la fel. Tavanul casetat specific acestor biserici este din lemn sculptat  și este pictat, iar partea corului este de lemn acoperit cu șindrilă.

Biserica Reformata Calvină în amintirea clujenilor

Foto: Facebook Claudiu Salanţă 

Arhitectul şef al Clujului, Claudiu Salanță, a readus în memoria clujenilor vestita Biserică Reformată Calvină din comuna Izvorul Crişului, judeţul Cluj, printr-o postare pe pagina sa de Facebook. 

„În Izvoru Crișului stă - amplasată la loc de cinste pe dealul din centrul localității astfel încât să poată fi auzită și văzută de peste tot - o frumoasă biserică. Biserica este înconjurată de un zid din piatră de calcar datând din sec. XIV când pe amplasament era o altă biserică. Biserica actuală datează din sec. XVIII și este realizată din aceeași piatră de calcar”, a scris Salanţă în postarea sa de pe Facebook.

„În interior se găsește un minunat tavan de lemn casetat realizat de faimosul meșter sas Lorenz Umling cel Batrân, tâmplar stabilit la Cluj, autorul casetelor policrome pentru mai multe biserici reformate din zona Țării Călatei”, a mai adăugat arhitectul.

Foto: Facebook Claudiu Salanţă 

Istorie şi legendă într-un singur loc 

Biserica reformată deține un covor turcesc care are o poveste interesantă. Această piesă a fost dăruită de principele György Rakóczi al II-lea unui bărbat din Izvoru Crișului. Legenda spune că principele rănit după o bătălie pierdută cu turcii, trecând prin această localitate a fost ajutat de localnic să ajungă la Izvorul Szalapataka pentru a-şi spăla rănile și a le îngriji. În schimbul acestui gest, omul săritor la nevoie a primit în dar de la principe un covor turcesc de rugăciune.

În anul 1754 covorul prețios ajunge în posesia Bisericii reformate, fiind dăruit de către György Körpös, urmaș al localnicului care l-a ajutat pe principele György Rakóczi al II-lea. În zilele noastre, superba piesă poate fi admirată la sărbători religioase mai mari, în restul timpului covorul fiind conservat pentru a-l menține într-o formă cât mai apropiată de cea inițială, în pofida veacurilor scurse.

Foto: Facebook Claudiu Salanţă 

„Piatra și lemn, îmbinate prin măiestria unor meșteri populari, creează capodopere ale arhitecturii rurale. Și aș mai remarca ceva - grija comunității pentru clădire”, a concluzionat arhitectul Claudiu Salanţă.

Arhitectul spune "Aşa DA!" valorilor româneşti

Arhitectul şef al Clujului, Claudiu Salanţă, a declarat mereu că, după părerea lui, oamenii trebuie să pună mai multă valoare pe monumentele şi construcţiile unice de la noi din ţară. Acum trei ani, arhitectul a dat viaţă unui proiect numit „Aşa DA!” prin care îşi doreşte să aducă în atenţia clujenilor, şi nu numai, frumuseţea arhitecturii româneşti. Salanţă doreşte să pună în valoare orice construcţie care are la bază valorile culturii româneşti, iar acest lucru îl poate face doar cu ajutorul altor iubitori de arhitectură tradiţional-românească. 

Citeşte şi: Autenticitatea valorilor rurale. Claudiu Salanță: „Avem nevoie de arhitectură care să nu importe valorile altora”