Banca Națională a României (BNR) are, probabil, cea mai frumoasă sală de conferințe din Cluj-Napoca. Sala ”Ion Lapedatu” este în imobilul din Piața Unirii. 

BNR ocupă sediul din Piața Unirii de aproape șapte decenii. Sala de conferințe ”Ion Lapedatu” este cu adevărat impresionantă, prin vitraliile uriașe care formează cupola. 

Imobilul este construit în 1913 - 1914, în stilul Secesion vienez, după planurile arhitectului Dvořák Ede, acest edificiu a fost ”casă de reședință” pentru Cassa de Păstrare și Banca de Credit din Cluj SA, fiind astăzi inclus pe lista monumentelor istorice. Pe aceeași parcelă urbană cu dublă orientare, acoperind frontonul secundar și având ieșire pe strada Ion C. Brătianu (fostă Ulița Regelui și strada 23 August) se găsește un alt imobil, legat de istoria aceleiași Casse de Păstrare și Bancă de Credit SA, de asemenea, proprietate a BNR.

Între 2004 și 2008, clădirea din piața Unirii nr. 7 a fost consolidată și restaurată sub coordonarea arhitectului Adrian Spirescu, depunându-se eforturi deosebite pentru conservarea elementelor arhitecturale originale. Spațiile de lucru au fost adaptate noilor cerințe ale unei bănci centrale, astfel încât s-au modernizat și reamenajat toate birourile și tezaurul. O atenție deosebită a fost acordată celei mai reprezentative încăperi a sediului, fostul hol al operațiunilor cu publicul, denumit holul ghișeelor. Acesta era situat la parter și a fost transformat în Sala de conferințe „Ion Lapedatu”. Spațiul impresionează atât prin basoreliefurile care îl decorează, cât și prin coloanele ce împart sala în două travee. Una dintre ele este acoperită cu un luminator închis cu vitralii montate în plumb de Roth Miksa. Protejată de o boltă de sticlă, această zonă era, altădată, dedicată funcționarilor. Cealaltă travee este acoperită cu tavan și era destinată publicului care aștepta. Peretele vestic al sălii este decorat și cu două scene alegorice și moralizatoare privind activitățile și valorile bancare (economisirea, creditarea, prudența), realizate în mozaic de același Roth Miksa, după desenele lui Vajda Sigismund. Vitraliile și mozaicurile au fost recondiționate de artistul plastic Makkai Andras.

Banca Națională a României a ocupat inițial clădirea de pe strada Memorandumului

Banca Națională a României a ocupat inițial clădirea de pe strada Memorandumului, unde în anii 90 a funcționat Banca Dacia Felix. Acum imobilul de pe strada Memorandului nr. 28 este ocupat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Clădirea a fost preluată de Banca Națională a României în 4 martie 1921, de la fosta Bancă a Austro-Ungariei. Lichidatorii Băncii Austro-Ungare au delegat Băncii Naționale a României dreptul de posesie asupra fostelor sedii ale Băncii Austro-Ungariei, menționând că acestea erau deja ocupate de reprezentanții BNR din 1919. 

Prin convenția din ianuarie 1922, BNR a cumpărat, în schimbul sumei de 25 milioane lei, toate aceste clădiri, între care s-a aflat și sediul de pe strada Memorandului nr. 28, prima clădire în care banca centrală și-a desfășurat activitatea la Cluj.

Banca s-a mutat în anul 1962 în imobilul ocupat și astăzi în piața Libertății (azi, redevenită Unirii), la nr. 7. Transferul a fost posibil în urma schimbului de imobile care a avut loc între Sfatul Popular al Regiunii Cluj și Banca de Stat. Trecută mai întâi în folosința BNR, clădirea din piața Unirii a devenit proprietatea băncii centrale în anul 2003. În același timp, imobilul din strada Memorandului (Memorandumului) a intrat în proprietatea statului și astăzi este sediul Rectoratului Universității Tehnice din Cluj-Napoca.

Foto: Clădirea de pe strada Memorandumului, ocupată inițial de Banca Națională a României și cumpărată de la Banca Austro-Ungară