Bunavestire, numită și popular Blagoveștenia, așa cum i se spune popular acestei sărbători, este celebrată în fiecare an pe 25 martie.

Este una dintre cele mai importante sărbători ale lunii martie și reprezintă momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că îl va naște pe Iisus.

În tradițiile populare românești era considerată aproape la fel de importantă ca Nașterea Domnului și era denumită și ,,Ziua dezlegării primăverii", deoarece de acum înmuguresc pomii, încolțește iarba, se întorc rândunelele, iar cucul începe să cânte.

De asemenea, această zi mai era numită și „Ziua Cucului”. Cei care-l auzeau cântând pentru prima dată, se bucurau ca de o „bunăvestire” a norocului, a prosperității și a sănătății, pentru tot anul.

În toate satele din Transilvania  se obișnuia ca în zorii zilei să se afume ,,cu pozdării" de cânepă și cu tămâie toată gospodăria, dar și livezile, pentru a fi alungate toate bolile și toate relele. De asemenea, la vederea primelor rândunele, fetele își spălau obrazul cu ,,apă de omăt" sau cu lapte, pentru a fi frumoase la trup și la cuget.

La purificarea cu apă și foc se adăuga și zgomotul ce era produs de scuturarea tălăngilor și a lanțurilor, imitând tunetul și alungând tot ce era rău.

,,Pe Valea Arieșului, la Bunavestire, băiatul ori junele ia lanțul de la car, îl trage după el și astfel înconjoară casa de trei ori, spunând Fugiți șerpi, fugiți broaște, că vă ajung blagodatele și vă rupe spatele", transmitea preotul Grigoriu Crăciunaș din satul Buru, jud. Cluj, în anul 1927, potrivit CentrulUI Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.