Defilările de 23 August, obligatorii înainte de 1989, au început să scadă în fast în ultimii ani ai regimului comunist. Liderii PCR continuau să aducă oameni în centrul orașului la defilare, după care toată lumea era liberă.

Înainte de 1989, Ziua Națională era sărbătorită în 23 august, în amintirea anului 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei hitleriste.

În ziua respectivă, șoimii patriei, pionierii şi muncitorii luat haine de sărbătoare și defilau în cinstea partidului şi lui Nicolae Ceaușescu. Dictatorul obișnuia să fie într-un oraș al României în acea zi, iar acolo evenimentele erau și mai spectaculoase. 

Oamenii din fabrici erau scoși cu steaguri la defilare. Dacă sărbătoarea cădea în timpul săptămânii lumea era fericită, dar în weekend toată lumea se întrista, pentru că participarea era obligatorie. 

În 23 august 1989, în fața Teatrului Național era amplasată tribuna oficială, iar clasa muncitoare trecea prin față, fericită și încrezătoare. De fapt, oamenii erau sătui de munciună, dar nu aveau de ales.

Clujenii au amintiri împărțite: ”Ce frumos era la 23 august dupa defilare mergeam la Hoia amintiri faine multumim”, ”Aleluia, că proști mai puteam fi!!!”. 

Foto: András Vajda

Prin comparație, mai jos sunt fotografii cu fastul de la aceeași sărbătoare din 23 august 1973.