Gospodăriile hoștezenilor din afara zidurilor medievale ale Clujului erau denumite ”cămara Clujului”. După ce Clujul s-a dezvoltat, Hoștezenii au continuat să producă legume pentru clujeni, iar comuniștii le-au dat o lovitură dură.

Urbanizarea comunistă a distrus complet comunitatea hoștezenilor 

Ultima mare lovitură pentru modul de viaţă al fermierilor hoştezeni o reprezintă urbanizarea agresivă, în urma căreia în locul gospodăriilor şi fermelor hoştezene se construiesc noile cartiere ale Clujului (Pata, Mărăşti). Aceste schimbări extrem de rapide şi profunde au fost cercetate de numeroşi specialişti, mai ales sociologi, şi documentate de artişti prin fotografii cu un impact zguduitor, o serie dintre acestea find prezentate nu demult. Conţinând fotografii de arhivă, expoziţia organizată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei în parteneriat cu Asociaţia Etnografică ,,Kriza János” prezintă ultima perioadă a modului de viaţă tradiţional specific hoştezenilor.

Frumoasa poveste a hoştezenilor din Cluj. Trăiau în afara zidurilor cetății și aprovizionau orașul cu legume și carne - FOTO

În documentele scrise de limbă maghiară, datate în secolele 16–19, aceste domenii apar sub denumirea colectivă de ,,Hóstát”, (de provenienţă germană: Hochstadt ,,suburbie’’ sau Vorstadt ,,periferie’’), incluzând cinci zone periferice situate la estul, nord-estul şi nord-vestul vechiului Cluj: Hídelvei, Kétvízközi, Külső-Közép utcai, Külső-Magyar utcai şi Monostori Hóstát. Ariile-Hoştat, care includeau iniţial atât grădinile, cât şi fermele burgheziei intramurale, cât şi un sat independent (Szentpéter – zona bisericii catolice Sf. Petru) s-au amplificat în cursul secolelor, incluzând o populaţie eterogenă din punct de vedere social şi ca provenienţă geografică, populaţia iobăgească din satele înconjurătoare având un rol însemnat în asigurarea sporului demografic.

Vezi AICI imagini frumoase cu hoștezenii Clujului

Istoria Fotografiei Clujene

Gradina unor hostezeni din cartierul Iris, anii '80.

Foto: Feleki Károly

Sursa: origo.hu