În dosarul DNA, unul dintre pădurarii de la Ocolul Silvic Someşul Rece, le-a declarat procurorilor ce a păţit în momentul în care a refuzat să plătească taxa de protecţie, care era de aproximativ 20.000 de euro pe an, pentru fiecare District Silvic. În cadrul unui district silvic funcţionează şase cantoane silvice. Un simplu calcul indică faptul că fiecare pădurar trebuia să achite anual, suma de 3.330 de euro, în condiţiile în care salariul pe care îl încasa era minimul pe economie.

Pădurarul Octavian Matiş s-a trezit peste noapte că este responsabil peste un canton silvic "pitic" deoarece sectorul pe care îl avea în pază a fost rupt în două. În rechizitoriul DNA, procurorii arată faptul că imediat după numirea în funcţie, directorul Matiş Traian a insistat ca Octavian Matiş să îşi dea acordul pentru numirea pe alt canton, însă a fost refuzat de fiecare dată. În aceste condiţii, Mariş Traian a luat măsura divizării cantonului 3 Motoşei în două părţi, una de 550 hectare pădure, unde a fost numit pădurarul Bălc Traian şi alta, de 246 hectare, unde a rămas Octavian Matiş. Din aceste 246 hectare, 200 de sunt păşune de munte, mai arată procurorii DNA.

DNA Cluj susţine ca majoritatea angajailor Direcţiei Silvice Cluj sunt implicaţi în activităţi ilicite care vizează furtul masiv de material lemnos. "Se vorbeşte de existenţa unor cotizaţii de tip mafiot, plăţi care sunt făcute pentru asigurarea posturilor, funcţiilor şi pentru acoperirea furturilor de material lemnos, activitate ilicită în care sunt implicaţi cei mai mulţi dintre angajaţii instituţiei", se menţionează în rechizitoriul din dosarul mafiei pădurilor.