Actorul clujean Bob Rădulescu a relatat cum a cunoscut-o celebra Demi Moore, actrița care i-a cerut o țigară, la barul pe care aceasta și Bruce Willis în dețin în Sun Valley, Idaho.

Bob Rădulescu se afla în 2005, înainte de a fi vedetă autohtonă, în SUA, în timpul studenției. 

”V-am povestit vreodată faza cu Demi Moore când mi-o cerut o țigară?

Pe bune, vorbesc foarte serios.

Era prin 2005, eram în state cu programele studențești și lucram în Sun Valley, Idaho, o stațiune de schi celebră pentru pârtii și atmosferă și numărul mare de vedete de la Hollywood care o frecventau sau aveau proprietăți acolo.

Printre ei, Demi Moore și Bruce Willis care dețineau și cred că încă dețin jumătate din main street in Hailey, Idaho, un orășel mic și cochet la vreo 20 de km distanță de stațiune. 

Acolo, în Hailey, unul dintre cele mai celebre localuri este The Mint, barul lui Bruce Willis în care el cânta live in serile de weekend cu ceva formație de asta mică, Demi Moore aducea faimoșii Chippendales pentru 8 martie, era club, dans, aveau cele mai bune mese de biliard, distracție, tot ce trebuie.

Și într-o seară de vară, mă cheamă un coleg, tehnician de lumini, să-l ajut la un spectacol de teatru pe care-l făcea în The Mint.

Bun. Mergem, aranjam luminile, incepe show-ul, totul minunat. Atunci am văzut prima dată musicalul "Cabaret". Excepțional joc, muzică și coregrafie. 

La pauză ieșim în spatele barului la o țigară, o gașcă de vreo 4-5 băieți, sunetisti, luministi și povesteam așa, ca băieții, in cerc.

Și cum stăteam noi acolo, se apropie nimeni alta decât Demi Moore, vine direct la mine și-mi zice zâmbind : hey, scuză-mă, ai o țigară și pentru mine, te rog?

Mă copii...Demi Moore, la câțiva ani după ce apăruse în filmul Striptease și imediat după Charlie's Angels, Demi Moore care avea 40 de ani atunci, un amestec de milfă și cougar de-ți stătea inima-n loc, se uita la mine zâmbind, ușor grăbită și zgribulită de aerul rece al serii la munte și tot aștepta să-i dau țigară.

Io să-i dau țigară. Io, care dintre toate viciile lumii ăsteia am sărit exact peste țigări.

-Imi pare foarte rău, nu am țigări, că nu fumez, i-am zis in timp ce mă scurgeam fizic de pe picioare și mă împrăștiam pe caldarâm lângă ea.

-Ah, e ok, bravo ție, zice zâmbind.

Și careva din băieții de acolo îi întinde o țigară, i-o aprinde și se pune langa noi la fumat.

Adică nu langa noi.

Lângă mine!

Langa mine, gen lipită de umarul meu, își face loc in cercul nostru și se apucă liniștită de pufăit.

Vreo 10 minute cât o stat la țigară, o povestit cu noi despre piesa de teatru.

O auzeam, o simțeam, îi simțeam parfumul și umărul lângă al meu, ușoarele frisoanele cauzate de aerul rece, dar nu puteam să-mi întorc capul să o privesc, imi era teamă că mă ia cu leșin și mă fac dracu de rușine.

10 minute am stat lipit cu umărul de Demi Moore și am respirat adânc să mă calmez să nu mă ia emoțiile să intru in ceva șoc și am povestit despre piesă fără să am curajul să mă uit la ea pe îndelete.

De vreo 2 ori, când a zis ceva băiat de lângă ea ceva, am îndrăznit să-mi întorc capul să îl ascult, dar de fapt o priveam pe furiș, mă pierdeam în ochii ei verzi-căprui și parcă pluteam, eram în altă lume în care picioarele îmi erau o gelatină alergând pe niște nori...

Mda...pauza s-a încheiat, țigările s-au fumat, ne-am întors la piesa de teatru și seara, după căderea cortinei, am mers acasă.

Anii au trecut, viața a mers mai departe pentru fiecare, am revenit în România, am făcut facultatea pe care mi-am dorit-o de mic, m-am căsătorit cu o femeie minunată, mi-am ținut fetița în brațe în clipa în care s-a născut, am trăit emoții, bucurii și fericiri de multe feluri în ultimii 20 de ani, dar cumva, fiorul pe care l-am simțit atunci, în seara aia de vară uitându-mă în ochii lui Demi Moore...

Fiorul ăla l-am mai simțit o singură dată, după 20 de ani. Mă rog, o dată pe săptămână.

Când se dă emisiunea Românii au talent și mă uit în ochii Alexandrei Dinu…”.