Istoria maşinilor din România nu este foarte vastă, iar multe din autoturismele produse la noi nu au fost 100% româneşti. Primele autovehicule din țara noastră au apărut încă din anul 1900. Însă, prima mașină produsă în România, fabricată la uzinele Reșița, a fost consemnată în 1945. Nu este vorba de Dacia.

Malaxa 1C este primul vehicul românesc fabricat la Reşiţa în anul 1945, imediat după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. La maşină au lucrat şi tehnicieni de la IAR Braşov, prima fabrică de avioane din ţara noastră, scrie Ziarul Financiar.

Presa postbelică a scris despre Malaxa 1C, botezată după numele inginerului Nicolae Malaxa, un cunoscut întreprinzător al perioadei de după cel de-al Doilea Război Mondial.

„Proiectul autoturismului aparţine unui grup de ingineri şi tehnicieni de la uzinele A. S.A.M. şi Malaxa din Bucureşti şi IAR din Braşov, conduşi de ing. Petre Carp. Maşina avea un motor cu trei cilindri în stea, cu răcire forţată cu aer, capabil să dezvolte 30 de cai putere (după măsurătorile vremii). Soluţia constructivă era ‘totul în spate’, motorul formând un tot cu diferenţialul şi cutia de viteze. Greutatea motorului era de 80 kg, iar ansamblul cu diferenţialul şi cutia de viteze ajungea la 150 kg. Pentru a asigura răcirea motorului, între plafon şi acoperiş era lăsat un spaţiu pentru canalizarea aerului necesar. Aerul era captat din faţă, de deasupra parbrizului şi era canalizat prin acoperişul cu pereţi dubli, cu ajutorul unui ventilator, care îl absorbea, dirijând o parte peste cilindri, iar restul la carburator. Viteza maximă era de 120 km/h”, relevă presa timpului, potrivit sursei citate.

Malaxa oferea un nivel înalt de confort şi putea transporta până la şase persoane. Caroseria avea o formă aerodinamică, foarte elegantă, cu portbagajul în partea din faţă, sub capotă, unde se afla şi roata de rezervă. Prinderea caroseriei pe şasiu se făcea prin tampoane de cauciuc. Consumul de benzină era de 10 l/100 km. 

Între 1945 şi 1947 au fost produse circa 200 de maşini Malaxa. Datorită condiţiilor economice destul de grele existente pe întregul continent şi în România, nu s-a putut trece la producţia de serie. După sosirea la putere a sovieticilor, producţia a fost oprită şi linia de asamblare a fost mutată în Rusia, la Podgorye.