Icoana Sf. Maria cu Pruncul de la Mănăstirea Sf. Ilie din Dragomirești (Maramureș), considerată de credincioși ca fiind o făcătoare de minuni, va face parte dintr-o epoziție a Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Aceasta va putea fi admirată în zilele de vineri, 8 august, și sâmbătă, 9 august, la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului nr. 21, între orele 9 și 17.

Duminică, 10 august, de la ora 10, icoana va putea fi admirată la Biserica lui Horea din Parcul Etnografic ”Romulus Vuia” (Biserica din Deal), în timpul liturghiei oficiate de părintele Dinu Criste. La manifestare vor lua parte preacuviosul părinte Sofronie, starețul Mănăstirii Sf. Ilie din Dragomirești (Maramureș), și locuitori din Dragomirești, îmbrăcați în costume tradiționale, care vor interpreta pricesne.

Icoana va rămâne în biserica din Parcul Etnografic până la ora 16.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din Mănăstirea Sf. Ilie din Dragomireşti (Maramureș) este opera Maestrului anonim clujean din secolul al XVIII-lea omagiat prin expoziția Ars incognita. Fascinanta lume a unui iconar din secolul XVIII, deschisă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei în perioada 7-31 august 2014.

Pictată în jurul anului 1750 pentru o biserică din apropierea Dejului, icoana a fost dusă la Dragomirești de monahul Pimen Moldovan, reîntemeietorul mănăstirii maramureșene, în anii 1925-1927. În 1949 noul lăcaș de rugăciune a fost incendiat, singura supraviețuitoare fiind această icoană a Maicii Domnului, care de atunci este înconjurată cu o venerație specială. Prin acest miracol al incombustibilității, icoana s-a alăturat celorlalte Fecioare transilvănene care au devenit obiectul pelerinajelor, cele mai cunoscute astăzi fiind icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Nicula, pentru credincioșii români, și statuia Fecioarei cu Pruncul de la Mănăstirea franciscană din Șumuleu-Ciuc, pentru credincioșii maghiari.

”Icoana miraculoasă de la Dragomireşti îmbogăţeşte expoziţia nu numai din dorinţa de a-l cunoaşte mai bine pe pictor, dar este importantă mai ales ca experienţă a trăirii personale a credinţei şi evlaviei, una din componentele esenţiale de a fi a icoanei bizantine, pe parcursul istoriei sale, fiind calitatea sa de a mijloci prezenţa reală a divinităţii”, spune Ana Dumitran, coordonatoarea expoziției.