Cunoscut de mulţi drept „părintele” astrologiei observaţionale sau a fizicii moderne, Galileo Galilei a fost un savant de geniu. Născut în anul 1564 în oraşul Pisa din Italia, acesta a jucat un rol extrem de important în transformarea ştiinţei din perioada renascentistă într-una modernă. A fost un adevărat polimat, acumulând cunoştinţe şi aducând idei noi în domenii precum fizică, astrologie, matematică dar şi filozofie.

Iniţial a urmat cursurile de medicină ale Universităţii din Pisa, însă, la scurt timp a devenit fascinat de alte domenii şi a început să studieze filozofia şi matematica. Ulterior a inventat un dispozitiv numit „termoscop” ce avea să fie predecesorul termometrului. În anul 1588, Galileo, fiind de asemenea pasionat de pictură şi desen, a studiat şi a obţinut un post de instructor la Academia de Artă şi Desen din Florenţa. La doar un an distanţă i-a fost atribuită catedra de matematică a Universităţii din Pisa, însă acesta a ţinut postul doar pentru trei ani de zile, ulterior mutându-se la Universitatea din Padova. Perioada petrecută predând astronomie, mecanică şi geometrie în Padova a fost cea în care a făcut cele mai importante descoperiri ale carierei sale, atât în domeniul ştiinţei aplicate cât şi a celei teoretice şi fundamentale.

În domeniul ingineriei, aportul adus de Galileo a fost reprezentat de către compas. În perioada dintre anii 1595 şi 1598 savantul a conceput şi a îmbunătăţit compasul destinat uzului militar dar şi academic şi a fost un succes economic pentru el.

Geniul său de matematician a fost în spatele unui studiu cu privire la probabilitatea combinaţiilor rezultate din aruncarea a trei zaruri. Acest studiu a servit ca inspiraţie pentru alţi mari oameni de ştiinţă de-a lungul timpului şi a captat interesul multor pasionați de jocuri de cazinou. Însă, entuziasmul său faţă de astronomie fiind ridicat, a căutat constant paralele între cele două discipline şi moduri de a aplica formule matematice şi fizice pentru o mai bună observare şi descriere a corpurilor spaţiale.

De asemenea, Galileo a fost cel care a enunţat principiul de bază al relativităţii, respectiv faptul că legile fizice sunt identice în cadrul oricărui sistem aflat în mişcare cu o viteză constantă, într-o linie dreaptă, indiferent de viteză sau direcţie. Aceasta a fost ideea fundamentală a legii mişcării a lui Newton şi teoria relativităţii enunţate de către Einstein.

Un alt subiect controversat abordat de acesta a fost legat de sistemul solar, mai exact, de rotaţia planetelor. La vremea aceea, majoritatea erau de părere că toate celelalte planete, inclusiv Soarele, se învârt în jurul Pământului, fapt susţinut şi impus de către Inchiziţia Romană. Galileo Galilei susţinea o teorie heliocentrică ce presupunea ca planetele să orbiteze în jurul Soarelui, idee pe care a încercat să o demonstreze prin lucrarea intitulată „Dialog despre cele două mari sisteme ale lumii”. Însă notițele sale din această publicaţie erau bazate pe ideea că fluxul şi refluxul apelor sunt produse datorită mişcărilor de accelerare şi frânare a Pământului în rotaţia sa în jurul propriei axe şi a Soarelui. Aşadar, teoria sa a fost desfiinţată pe baza existenţei a două fluxuri marine pe zi şi nu doar unul singur. Mai mult de atât, Galileo a refuzat să accepte ideea savantului Johannes Kepler, respectiv faptul că Luna este cea care influenţează formarea mareelor.

Probabil cea mai importantă moştenire lăsată de Galileo Galilei este reprezentată de către îmbunătăţirile semnificative aduse telescopului. Având ca inspiraţie doar câteva descrieri incerte făcute de olandezul Hans Lippershey, a reuşit să construiască, în doar un an, un telescop cu o putere de mărire de până la 3x. Această realizare nu era benefică doar pentru lumea ştiinţei, ci şi pentru buzunarul lui Galileo datorită interesului navigatorilor în telescop. Ulterior a reuşit să perfecţioneze design-ul şi a ajuns la o mărire de până la 30x.

Cu acest telescop îndreptat către planeta Jupiter, a observat ce a descris ulterior ca fiind „trei stele fixe, complet invizibile datorită mărimii reduse”. După o perioadă de studiu asupra acestor corpuri cereşti a ajuns la concluzia că orbitează în jurul planetei. La scurt timp după aceea a observat şi a patra stea şi le-a intitulat Stelele Mediceane, în prezent cunoscute sub numele de Sateliţii Galileeni. Tot cu ajutorul acestui dispozitiv a studiat şi planetele Venus, Neptun şi Saturn, Luna şi chiar şi Calea Lactee.

Având atâtea descoperiri în domenii ştiinţifice variate, este lesne de înţeles de ce Galileo Galilei a rămas în istorie drept o persoană de importanţă maximă în evoluţia oamenilor din punctul de vedere al ştiinţei.