O analiză a Institutului Național de statistică arată că un român a cheltuit, în meie, 7,4 lei lunat pe băuturi alcoolice, arătând un consum de 1,454 litri băutură. Totuși, berea se pare că rămâne cea mai apreciată, în rândul românilor.

Potrivit datelor INS, o persoană a consumat, în medie lunar, 0,233 litri de vin (1,85 lei), 1,167 litri de bere (4,34 lei) și 0,038 litri de țuică și rachiuri naturale (0,67 lei). Din punct de vedere al categoriilor de consumatori, cea mai mare cantitate de băuturi alcoolice a fost consumată de salariați, respectiv 1,614 litri, fiind urmați de pensionari cu 1,406 litri, scrie Agerpres.

Cel mai puțin alcool l-au consumat șomerii, respectiv 1,111 litri lunar/persoană (4,84 lei).

În ceea ce privește consumul de apă minerală și alte băuturi nealcoolice, consumul mediu lunar a fost de 4,260 litri, cheltuind, în medie, 6,56 lei lunar.

Conform Clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice dețineau, în medie, 38,2% din consumul gospodăriilor, anul trecut, în scădere cu 1,8 puncte procentuale față de anul anterior.

”O altă componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuință. Acesteia i s-a alocat 22,1% din cheltuielile de consum, cea mai mare parte a acestora fiind absorbită de consumul de utilități necesare funcționării și încălzirii locuinței (apă, energie electrică și termică, gaze naturale și alți combustibili), care presupune cheltuieli în mare măsură obligatorii pentru gospodării (17,9%). În schimb, cheltuielile implicate de dotarea și întreținerea locuinței au o pondere mult mai scăzută (4,2%). Următorul loc în ordinea determinată de volumul resurselor alocate a fost ocupat de cheltuielile pentru băuturi alcoolice și tutun (7,8%) și cheltuielile pentru transport (6,3%). Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate și mai ales cele pentru educație înregistrează un nivel scăzut, în special din cauza faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceștia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit”, arată INS.