Fermierii se feresc de asociere, cu toate că această structură ar putea să le aducă prosperitate. Parlamentul European finanțează astfel de structuri asociative și chiar promovează intens conceputul de cooperativă.

”Agricultorii joacă un rol economic foarte important în zonele rurale, pe care UE nu-și poate permite să îi piardă. În România, avem 3.756.000 de ferme mici (valoare standard sub 8000 euro), care reprezintă 96,7% din totalul exploatațiilor agricole. Participarea la formele asociative în ţara noastră este însă foarte scăzută. Sub 1% din fermierii români fac parte din forme asociative. Spre comparație, în UE media de organizare este de 34%, iar în Olanda gradul de organizare este de 104%”, a explicat europarlamentarul Daniel Buda, în proiectul ”ASOCIAZĂ-TE! DOAR AŞA VEI DEVENI MAI PUTERNIC!”. 

Există mai multe forme de asociere în agricultură: Asociații de producători, înființate conform Ordonanței 26/2000, în special cu scop de reprezentare; Cooperativele agricole, desfășoară activități economice în baza legii 566/2004; Societățile agricole, conform Legii 36/1991; Casele de ajutor reciproc; Fondurile mutuale de asigurări, reglementate prin OUG 64/2013; Camere agricole și Obști, composesorate.

Aproximativ jumătate din populaţia României care desfăşoară activităţi agricole de subzistenţă se confruntă cu lipsa pieţelor de desfacere. Punerea în comun a resurselor micilor fermieri şi coordonarea unitară a acestora prin asociere i-ar ajuta să obţină accesul mai facil pe pieţele de desfacere.

Însă, fără asociere, micilor fermieri li se va reduce cuantumul subvenţiei pe suprafaţă şi li se va diminua mult şansele de a accesa fonduri europene. Din acest an, micii fermieri care se vor asocia vor primi punctaj suplimentar şi vor fi finanţaţi cu prioritate de către ministerul de resort şi Comisia Europeană. Formele de sprijin vor fi mai consistente pentru fermierii care decid să lucreze împreună, atât în producţie, cât şi în colectare, procesare sau desfacere.