Erste: România riscă pierderea ratingului investment grade fără un nou pachet fiscal. „Politica paralizată pune în pericol ratingul.”

Cheltuieli rigide de peste 90% cu salarii și pensii, într-un context economic tensionat

România se confruntă cu riscul pierderii ratingului investment grade, dacă nu va adopta rapid un nou pachet de măsuri fiscale, avertizează o analiză publicată de Erste Group.

„Politica paralizată pune în pericol ratingul investment grade al României”, se arată în raportul citat. Potrivit analiștilor Erste, guvernul trebuie să intervină cu un al doilea pachet de consolidare fiscală pentru a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB, în contextul în care situația execuției bugetare din primele luni ale anului nu arată progrese semnificative față de anul trecut.

„Al doilea pachet de consolidare fiscală al României a fost amânat din cauza alegerilor prezidențiale, ceea ce pune ținta de 7% la mare risc”, transmite analiza Erste.

Deficitul pe 2024 a fost de 8,7% din PIB pe metodologia cash, cel mai ridicat din regiune, în timp ce estimările ESA ale Comisiei Europene indică un nivel chiar mai mare – 9,3%, depășind inclusiv nivelul din 2020, primul an de pandemie.

În același timp, țări precum Polonia și Slovenia au avut evoluții diferite: Polonia a depășit estimările cu un deficit de 6,6%, iar Slovenia a încheiat anul cu un deficit sub estimări, de 0,9% din PIB.

„România, Slovacia și Polonia au nevoia cea mai stringentă să reducă deficitele pentru că, într-un scenariu în care nu iau măsuri, ponderea datoriei publice ar ajunge la peste 90% din PIB până în 2035, potrivit proiecțiilor Comisiei Europene”, mai notează Erste.

Dacă guvernul nu intervine decisiv, România riscă să atingă un nivel al datoriei publice de peste 100% din PIB în următorul deceniu. În prezent, datoria a urcat la 55% din PIB, de la 49% în 2023 și 39% în 2019. Chiar și în cazul unei ajustări graduale, se estimează că pragul de 60% va fi depășit începând cu 2027.

Agențiile de rating au înrăutățit deja perspectiva pentru România, de la „stabilă” la „negativă”, iar investitorii devin tot mai prudenți. Erste subliniază că piețele așteaptă reformele promise pentru stabilizarea datoriei publice.

„România este sub presiune să livreze consolidarea fiscală promisă, în condițiile în care agențiile de rating și investitorii își pierd răbdarea. Ținta de deficit de 7% pentru acest an deja pare ambițioasă și execuția bugetară pe primele două luni întărește această îngrijorare. Fără măsuri adiționale, atingerea țintei va fi problematică”, afirmă Vlad Ioniță, economist BCR, parte a grupului Erste.

Primele două luni ale anului au adus un deficit cash de 1,58% din PIB – ușor sub cel din aceeași perioadă a anului trecut, însă anualizat ar însemna aproape 9,5%, cu mult peste ținta de 7%.

„Credem că e nevoie de măsuri fiscale adiționale pentru a atinge ținta”, adaugă Ioniță. „O retrogradare a ratingului este improbabilă până în toamna lui 2025 și poate fi evitată dacă guvernul introduce un plan de ajustare fiscală, lucru așteptat după alegerile prezidențiale ce vor fi reluate în 4-18 mai.”

De la începutul anului au intrat în vigoare mai multe măsuri fiscale, precum: majorarea impozitului pe dividende, eliminarea facilităților pentru anumite categorii de angajați (IT, construcții, industria alimentară), reintroducerea taxei pe active și reducerea plafonului pentru microîntreprinderi. Pe partea de cheltuieli, guvernul a înghețat temporar indexările pentru salarii și pensii.

Cheltuielile bugetare au crescut cu 3,7% în termeni anuali, în timp ce veniturile au avansat cu 3,5%. Ponderea cheltuielilor rigide – salarii, pensii și alte prestații sociale – a crescut la 90,1% din veniturile recurente, de la 87,8% anul trecut.

În același timp, salariile în sectorul public au crescut cu circa 20% anul trecut, iar pensia medie a înregistrat un salt de 36% în ultimul trimestru din 2024, față de aceeași perioadă a anului precedent, din care 12% s-au aplicat chiar înainte de alegerile din toamnă.

Scenariul de bază al Erste rămâne optimist, mizând pe un plan guvernamental de ajustare fiscală, dar riscurile ca deficitul să depășească ținta de 7% rămân ridicate.

Pe partea de investiții, cheltuielile bugetare programate pentru acest an sunt de 7,8% din PIB, însă întârzierile în absorbția fondurilor europene pot genera economii nedorite. În plus, investițiile străine în titlurile de stat au scăzut abrupt – doar 0,4 miliarde de lei net în 2024, comparativ cu 33,7 miliarde în 2023.

„Incertitudinile fiscale și tumultul politic au făcut cel mai probabil România mai puțin interesantă pentru investitorii străini. Această tendință este de așteptat să continue, cel puțin pentru prima jumătate a anului”, avertizează analiza Erste.

Pentru anul în curs, România trebuie să împrumute 232 de miliarde de lei. Până în prezent, o treime din sumă a fost deja acoperită. Pe piețele internaționale s-au atras 7 miliarde de euro dintr-un total estimat de 16-17 miliarde, iar pe piața internă urmează să se atragă 145-150 miliarde de lei.

Erste estimează că randamentele pentru obligațiunile de stat pe 10 ani vor scădea ușor, de la 7,4% în prezent la 6,8% la finalul anului.