Banca Transilvania câștigă un proces important cu ANAF pe impozite URIAȘE: Curtea de Apel Cluj le-a dat dreptate
Banca Transilvania câștigă un proces cu ANAF pe impozitele de 420 milioane lei
Banca Transilvania a obținut o victorie importantă în fața ANAF la Curtea de Apel Cluj. Instanța a anulat un raport de inspecție fiscală care prevedea impozitarea câștigului excepțional din achiziția Volksbank, o tranzacție realizată în urmă cu 10 ani, ce implica o sumă de peste 400 de milioane de lei. În ciuda unei serii de procese anterioare în care Fiscul a câștigat definitiv, acest nou litigiu a adus o decizie favorabilă pentru bancă.
Curtea de Apel Cluj a admis cererea Băncii Transilvania și a anulat raportul de inspecție fiscală și decizia de modificare a bazei de impunere pentru anul 2015, când banca a achiziționat Volksbank România, obținând un profit excepțional de 1,65 miliarde de lei. Miza acestui proces era impozitul de 16% pe acest profit, care, împreună cu dobânzile și penalizările, ridica suma totală la 419 milioane de lei.
Ce contestă Banca Transilvania
Banca Transilvania susține că nu ar trebui să plătească impozit pe profitul obținut din achiziția Volksbank, considerând că tranzacția reprezenta o operațiune de fuziune și nu ar trebui tratată fiscal ca o tranzacție impozabilă. Fiscul, pe de altă parte, consideră că impozitul pe acest profit este datorat și a emis mai multe decizii în acest sens, inclusiv o soluție fiscală anticipată după achiziția Volksbank.
BT a contestat această soluție și a cerut instanței să oblige Fiscul să își schimbe opinia, începând cu un proces care a început în 2016 și care s-a încheiat abia în 2023 la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde cererea băncii a fost respinsă. De asemenea, Banca Transilvania a cerut o hotărâre din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dar aceasta a fost și ea respinsă.
Ce a stabilit Fiscul și care sunt susținerile băncii
Fiscul a considerat că Banca Transilvania datorează impozit pe profitul obținut din fuziunea cu Volksbank, deoarece la momentul fuziunii, Codul fiscal nu prevedea exceptarea veniturilor obținute din fuziunile interne, potrivit profit.ro. În schimb, banca susține că directivele europene aplicabile fuziunilor transfrontaliere ar trebui să fie extinse și la fuziunile interne, conform legislației naționale, iar Fiscul ar fi aplicat un control formal fără a ține cont de reglementările europene.
În opinia Băncii Transilvania, creanța fiscală ar fi expirat chiar înainte de începerea inspecției fiscale, iar Fiscul a prelungit termenul de prescripție din cauza pandemiei. Banca a mai adăugat că soluția fiscală anticipată emisă de Fisc nu ar trebui să fie considerată o interpretare obligatorie a situației fiscale pentru bancă.
Decizia Curții de Apel Cluj
Curtea de Apel Cluj a apreciat că termenul de prescripție nu a fost împlinit și că inspecția fiscală nu a fost doar una formală, ci a fost însoțită de solicitarea unor documente și verificarea acestora. Instanța a menționat că, deși BT nu a depus o notificare formală de respingere a soluției fiscale anticipate, a existat o plângere prealabilă, iar acest lucru a avut un efect similar din punct de vedere juridic.
Curtea de Apel Cluj a subliniat că, deși decizia ÎCCJ nu a rezolvat această problemă, interpretarea normelor fiscale trebuie realizată în acord cu legislația europeană, care urmărește un tratament fiscal unitar pentru toate tipurile de fuziuni, interne sau transfrontaliere.
Ce urmează în acest proces
Deși BT a câștigat în acest proces, aceasta a plătit deja ANAF 264 de milioane de lei în iulie 2023, pentru a limita efectele negative ale procesului, și a emis o scrisoare de garanție pentru penalitățile de 155 de milioane de lei. Dacă procesul se va încheia favorabil pentru bancă, aceste sume vor fi recuperate.
Potrivit profit.ro, Curtea de Apel admite că interpretarea în litera legii nu ar fi favorabilă băncii, dar că norma ar trebui interpretată în spiritul ei.
„Este adevărat că, în baza unei interpretări strict literale a art. 27 alin. (3) din vechiul Cod fiscal, operațiunea dintre BT și Volksbank nu se încadrează printre situațiile enumerate. Totuși, aplicarea unui astfel de raționament rigid contravine principiului fundamental al interpretării legii, conform căruia voința legiuitorului trebuie identificată în lumina scopului și obiectivelor normei juridice. Or, după cum s-a analizat anterior, reglementările fiscale naționale din vechiul Cod fiscal reflectă o preocupare constantă pentru alinierea la cerințele dreptului european, inclusiv prin transpunerea Directivelor 90/434/CEE și 2009/133/CE privind tratamentul fiscal aplicabil fuziunilor, motiv pentru care Curtea apreciază că intenția legiuitorului român, conform Notei de fundamentare și a reglementărilor subsecvente, a fost de a extinde beneficiile neutralității fiscale atât asupra fuziunilor transfrontaliere, cât și asupra celor pur naționale, precum cea dintre BT și Volksbank.” BT a câștigat pe fond, acasă, și în procesul anterior, cel privind soluția fiscală anticipată, la Curtea de Apel Cluj, dar în cele din urmă a pierdut în deplasare, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Acesta este doar un alt episod dintr-o lungă serie de litigii între Banca Transilvania și ANAF privind impozitele aferente fuziunii cu Volksbank, iar decizia Curții de Apel Cluj adaugă un nou capitol la acest conflict fiscal.
1 Comentariu
Se vede că alte case nu ați văzut