Bogații Clujului: Peste 300 de persoane dețin între 11 și 20 de locuințe, în timp ce mulți tineri plătesc chirii uriașe

Peste 300 de clujeni au între 11 și 20 de locuințe, în timp ce criza locuirii în Cluj-Napoca se adâncește, iar prețurile chiriilor ating cote record. Într-un context în care tot mai mulți localnici sunt obligați să plătească 40-50% din veniturile lor pe chirii sau credite, problema locuințelor sociale devine urgentă. ONG-urile, precum Căși Sociale Acum!, atrag atenția asupra creșterii numărului de proprietari care dețin multiple locuințe, un fenomen îngrijorător care nu face decât să agraveze situația.

Datele recente ale Direcției Taxe și Impozite din Cluj-Napoca arată că în 2024, numărul proprietarilor cu între 5 și 10 locuințe a crescut cu 70%, ajungând la aproape 1.800 de persoane. De asemenea, numărul celor care dețin între 11 și 20 de locuințe a ajuns la 310, ceea ce evidențiază faptul că proprietarii multimilionari din Cluj domină piața imobiliară, în timp ce nevoia de locuințe accesibile pentru clujeni rămâne nerezolvată.

În acest context, activiștii au cerut Primăriei Cluj-Napoca, în ședința de Consiliu Local, de luni, 17 februarie 2025, să aloce mai multe fonduri pentru construirea de locuințe sociale, având în vedere și excedentul bugetar de 707 milioane de lei înregistrat în 2024. Aceste fonduri ar putea finanța construirea de noi locuințe sociale publice, o soluție esențială pentru rezolvarea crizei locuirii.

În ciuda promisiunilor din trecut, Primăria nu a demonstrat un angajament concret în creșterea fondului de locuințe sociale, iar activiștii subliniază că, în loc să investească în locuințe pentru cei care au nevoie de ele, se preferă continuarea dezvoltării imobiliare orientate spre profit. Cășile sociale nu sunt doar o formă de protecție socială, ci o investiție în bunul public, susțin aceștia.

Reprezentanții Căși Sociale Acum! sunt nemulțumiți și de prețurile exagerate plătite de Primărie pentru construcția de locuințe sociale, semnalând că administrația municipală plătește de două ori mai mult pentru un bloc de locuințe sociale decât ar costa pe piața liberă. De asemenea, există o preocupare constantă privind terenurile goale ale Primăriei și lipsa unei strategii clare de reconversie a acestora în locuințe sociale.

În urma acestor observații, activiștii din domeniu subliniază că Primăria Cluj-Napoca trebuie să ia măsuri urgente pentru a asigura locuințe accesibile, pentru a proteja locuitorii orașului și pentru a evita îngreunarea și mai mult a crizei locuirii. De asemenea, se pune accentul pe transparența gestionării resurselor și a patrimoniului municipal, pentru a răspunde cerințelor unei societăți moderne și sustenabile.

Rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile locale în fața acestui apel de a aloca mai multe fonduri pentru locuințele sociale și de a gestiona eficient fondul imobiliar al orașului.