Guvernul se pregătește să adopte o Ordonanță de Urgență pentru a reduce cheltuielile bugetare. Ministerul Finanțelor a prgătit o serie de măsuri, dar acestea vor fi adoptate doar după o ședință a coaliției de guvernare, care va avea loc în zilele următoare.

De ce este necesară reducerea cheltuielilor? E simplu, pentru că România cheltuie mai mulți bani decât produce, iar acest lucru se întâmplă de mai mulți ani la rând. Suntem în situația în care ne împrumutăm anual cu miliarde de euro nu pentru investiții, ci ca să creștem mai mult decât ne permitem salariile din sistemul bugetar. 

România cheltuie mai mult decât produce deoarece :

• numărul de angajați la stat e in continua crestere deși populatia țării scade (+14 000 angajați în 2023, + 16000 angajați în 2022)
• creșterea salariilor acestora este mult mai rapidă decât în sectorul privat, ceea ce  a dus la o situație rar întâlnită, în care salariul mediu în sectorul de stat este mai mare cu aproape 14% față de cel din sectorul privat. Conform datelor Consiliului Fiscal, salariul mediu brut în sistemul public a ajuns, în anul 2023, la 8.155 lei/lună, depășindu-l cu 13,75% pe cel din mediul privat, care s-a situat la 7.169 lei/lună
• În anul 2024, conform Ministerului de Finanțe, ”cheltuielile de personal au crescut ca urmare a majorărilor salariale acordate pentru întreg personalul din sectorul public de la 132 mld lei la 164 mld lei cu o valoare nominală de +32 mld lei, respectiv cu un procent de +24%”

Pentru a reduce cheltuielile Ministerul de Finanțe propune următoarele măsuri:

• îngheață salariile bugetarilor (înghețare înseamnă că rămân tot anul la fel ca în luna decembrie 2024)
• îngheță pensiile în sistemul public
• îngheață pensiile speciale
• îngheață pensiile parlamentarilor
• bugetarii nu mai primesc bonusuri, prime
• se îngheață angajările la stat (nu se mai fac angajări noi)
• nu se acorda vouchere de vacanță
• scade indemnizația de concediu medical de la 75% la 65%
• cu 25% mai puține instituții subordonate
• orelele suplimentare nu se mai platesc
• tichete pentru nou-născuți doar din fonduri UE
• profesorii nu mai primesc prime didactice și prime de cariere profesionale, reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2023 
• se îngheață indemnizațiile veteranilor, revoluționarilor și persoanelor persecutate din motive politice
• se interzice acordarea de sprijin material pentru anumite categorii de persoane defavorizate care nu poate fi decontat integral din fonduri europene nerambursabile.
• scad reducerile la transportul în comun și metrou pentru studenți de la 90% la 50%
• scumpiri cu rata inflației pentru serviciile publice

Este important să înțelegem și câteva aspecte de context:

Cum s-a ajuns în această situație? 

• Prin măsuri populiste, de mituire electorală, mai ales înainte de alegeri (cele mai mari majorări au fost făcute de guvernul Dragnea, probabil pentru a liniști populația revoltată de legile grațierii și amnistiei corupților.

Cine a avut cel mai mult de câștigat?

• Angajații din sectorul de stat

Cine a avut cel mai mult de pierdut 

• Angajații din sectorul privat, nevoiți să contribuie cu tot mai mulți bani la buget. Este de așteptat ca reducerea cheltuielilor să nu fie suficientă pentru a echilibra bugetul și să fie majorate impozite.
• Toți românii, pentru că împrumuturile uriașe vor trebui returnate. La acestea se adaugă și dobânzile foarte mari care trebuie plătite

De ce nu putem să ne împrumutăm în continuare, doar sunt și state cu datorii mai mari decât România ?

• Pentru că ritmul de îndatorare al României este mult mai mare decât al altor state, cu acest ritm vom ajunge în topul îndatorării foarte repede
• Pentru că, spre deosebire de alte state, nu investim banii împrumutați pentru a-i înmulți, ci cheltuim acești bani pe salarii (deci nu rămânem cu nimic după ce-i consumăm)
• Pentru că dobânzile pe care le plătim anual sunt deja foarte mari (mult mai mari decât plătesc alte țări), iar aceste dobânzi sunt bani risipiți, care nu ne aduc beneficii
• Pentru că în curând nu va mai dori nimeni să ne împrumute (cum s-a întâmplat în cazul Greciei acum câțiva ani)