Cu toate că reprezenta o „prioritate națională” în 2016, la 5 ani distanță, Centură metropolitană a Clujului a fost pusă „pe stand-by” în favoarea metroului.

În 2016, Alin Tișe, pe atunci senator și doar candidat la Consiliul Județean Cluj, considera Centura metropolitană a Clujului o prioritate națională.

„Centura metropolitană, de 38 de kilometri, este un proiect finanțat din fonduri europene, de peste 150 de milioane de euro, care va elimina o bună parte din traficul auto din Cluj-Napoca și va deservi întreaga zonă”, a declarat senatorul Alin Tișe.

Încă de pe atunci se discuta că traseul centurii ar trebui să fie:  Nod Autostradă Gilău – de-a lungul Someșului în Florești – sensul giratoriu de la Cora – pasaj suprateran peste DN1 Bucium–Mănăștur Sud – Calea Turzii – Selgros – Nod Centură Apahida–Vâlcele.

În 2017, traficul spre Florești a luat amploare

În 2017, lipsa centurii se resimțea tot mai dureros de către cei 75.000 de șoferi ce traversau DN1 Florești - Cluj-Napoca. Atunci, Boc a transmis un strigăt de ajutor parlamentarilor clujeni pentru a realiza Centura metropolitană Gilău - Apahida.

„Centura metropolitană a municipiului figurează în Master Planul General de Transport al României sub denumirea de Drumul Trans-Regio Gilău - Apahida (TR Feleac, indicativ ET35, cod proiect RTR098 RTR099). Valoarea lui estimată este de 126,3 milioane de euro. Perioada de implementare a acestui proiect este 2017 - 2020. Vă transmitem atașat un extras din Anexa la Masterplanul General de Transport al României, unde este prevăzută centura metropolitană a Clujului și care cuprinde mai multe detalii despre acest proiect. Este important ca în acest an să înceapă și să se finalizeze studiile de fezabilitate pentru centura metropolitană”, a scris Emil Boc într-o scrisoare dedicată demnitarilor clujeni.

„Impactul absenței unei infrastructuri convenabile pentru traficul de tranzit rutier în zona metropolitană Cluj-Napoca a fost demonstrat în mod clar în etapa de colectare de date pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă: tronsonul DN 1 la vest de Cluj-Napoca (intrarea dinspre Oradea) este mai aglomerat (MZA pentru zilele lucrătoare = 58.660) decât cea mai aglomerată arteră de intrare din București, DN 1 dinspre Otopeni, la ultimul recensământ național de circulație al CNADNR (MZA_2010 = 54.135). Conform măsurătorilor efectuate de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în data de 13 noiembrie 2015, s-a înregistrat un vârf de 74.258 de vehicule pe acest tronson, valoare cu mult superioară oricărei valori înregistrate anterior pe tronsoanele de drumuri naționale și autostrăzi din România”, a mai transmis Boc.

PSD a reprezentat un obstacol în calea Centurii metropolitane

Tot în 2017, PNL Cluj acuza parlamentarii PSD Cluj că au respins finanțarea lucrărilor pentru Centura Metropolitană a Clujului, dar și pentru Autostrada Transilvania.

„PNL Cluj îşi exprimă profunda dezamăgire faţă de gestul parlamentarilor PSD, în mod special a parlamentarilor PSD Cluj în frunte cu Horia Nasra, de a respinge finanţarea acestor proiecte de o importanţă majoră nu doar pentru cetăţenii judeţului Cluj, ci pentru cetăţenii întregii Transilvanii”, spuneau atunci reprezentanții PNL Cluj.

Tot în 2017, Boc a fost dezamăgit să afle că, deși proiectul centurii a primit un aviza favorabil de la Uniunea Europeană, Guvernul României nu a direcționat spre Cluj niciun ban pentru realizarea acesteia.

„Ai 138 de milioane de euro alocaţi pentru centura metropolitană şi nu îi foloseşti, ba chiar există riscul să îi pierzi, dacă nu îi cheltui până în 2020; asta este o sfidare fără precedent la adresa Transilvaniei şi a Clujului, care este inima Transilvaniei. Banii nu se pot cheltui pentru altceva, decât dacă guvernul vrea să schimbe Master Planul. Eu sper ca eroarea să fie corectată cât mai repede cu putinţă”, a declarat Emil Boc atunci, precizând că nu va renunța până nu va primi banii.

În septembrie 2017, Clujul era pe punctul de a-și pierde finanțarea din partea UE, deoarece lucrările întârziau să înceapă. În octombrie, Boc preia frâiele de la Ministerul Transporturilor pentru studiul de fezabilitate, astfel încât să nu piardă fondurile.

„Am luat decizia de a cere Ministerului Transporturilor să ne dea nouă dreptul de a face studiul de fezabilitate pentru centură, pentru partea care este pe raza municipiului Cluj-Napoca. Nu știu dacă ne-o vor aproba sau nu, dar vreau să mai fie încă un pas în plus prin care să arătăm importanța acestei centuri metropolitane”, a declarat Emil Boc.

Din cauza faptului că Primăria nu poate, din punct de vedere legal, să realizeze studiul de fezabilitate pentru tronsoanele de centură care intră pe teritoriul comunelor Apahida și Florești, iar proiectul este trecut în masterplan ca un întreg, Boc spunea că va cere Ministerului Transporturilor să desprindă din proiectul centurii metropolitane bucata care trece pe teritoriul municipiului, pentru a le permite să facă studiul.

Boc preia frâiele proiectului de Centură metropolitană Cluj

La câteva zile distanță după declarațiile sale, Boc anunță că a transmis o cerere Ministerului Transporturilor prin care solicita permisiunea de realizare a studiului de fezabilitate. Totuși, legea permite ca Primăria Cluj-Napoca să facă studiul doar pe raza municipiului, nu și în comunele Gilău, Florești, Feleacu.

La finalul lunii noiembrie 2017, primarul comunei Florești la acea vreme, Horia Șulea, își anunță sprijinul față de Boc în finanțarea studiului de fezabilitate pentru realizare centurii metropolitane p raza comunei.

„Alături de primarul Emil Boc am luat decizia de a realiza din bugete proprii Studiul de Fezabilitate și Proiectul Tehnic aferent șoselei. Realizarea Autostrăzii Metropolitane e cuprinsa în Masterplan și are asigurată finanțarea europeană, însă, până acum, Guvernul a dormit bine mersi”, spunea Șulea.

Valoarea studiului de fezabilitate se aprecia undeva între 1 și 3 milioane de euro.

Studiul de fezabilitate al Centurii metropolitane, plătit din bugetele locale

Alături de primăriile Cluj-Napoca și Florești au venit și primăria Gilău și Apahida, care au strâns banii necesari pentru a acoperi costurile studiului de fezabilitate din bugetele locale.

După ce contractul pentru studiul de fezabilitate a fost semnat de cele patru primării, urmând să suporte cheltuielile aferente documentației și, ulterior, banii să fie recuperați din fondul alocat de UE, a avut loc o anchetă de trafic în zone de ieșire ale municipiului: Calea Florești, Calea Turzii, strada Traian Vuia,  Bulevardul Muncii și strada Frunzișului.

Centura metropolitană traversează Parcul Colina

În ianuarie 2020, s-a aflat că Centură Metropolitană va traversa Parcul Colina, deoarece nu exista altă variantă.

„Centura metropolitană va trece într-adevăr prin acea zonă. S-a aprobat varianta 8 de traseu, care va prinde și o parte din respectiva zonă verde a orașului. Nu avem altă variantă. În zonă sunt cele 250 de hectare de la Muzeul de Apă, care e zona strategică de apă a orașului, iar aici nu se poate interveni sub nicio formă. Deci centura metropolitană va veni până în zona Cora, paralel cu varianta de drum care există acum, și de acolo nu are pe altundeva pe unde să treacă spre Sfântul Ion decât pe la Colina”, a spus Dan Tarcea.

Centura  metropolitană scoate traficul infernal din cartierul Grigorescu

În iulie 2020, locuitorii cartierului Grigorescu află că realizarea centurii metropolitane vine cu beneficii: „Centura mtropolitană ne va aduce un avantaj major: va scoate traficul din Grigorescu, care acum este o victimă colaterală a celor care vin din Florești”, spunea Boc.

Astfel, traficul infernal va fi înlocuit cu un spațiu verde, spații pietonale, cartierul Grigorescu fiind schimbat radical.

Centura metropolitană presupune dispariția a 60 ha de arbori

În schimb, activiștii de mediu au primit o veste nu foarte plăcută odată cu prezentare traseului centurii metropolitane Cluj: pentru realizarea acesteia este necesară tăierea arborilor de pe o suprafață de 57 de hectare.

„În condițiile în care centura sudică rade 57 de hectare oficial, estimare oficială conservatoare, căci sigur se va tăia mai mult, mă opun centurii sudice. Iubesc Pădurea Făget, o văd aproape zilnic când sunt la Cluj, alerg săptămânal prin ea și chiar nu doresc să fie distrusă în halul ăsta!

Am susținut în trecut varianta centurii pentru că Clujul are probleme majore de poluare cauzate de trafic auto. Dar aceste date noi arată că se rad chiar mai multe hectare de pădure decât se estimase inițial. Pădurea e sănătatea noastră”, susținea activistul civic Adrian Dohotaru la aflarea veștii. 

Centura metropolitană, dotată cu piste de biciclete pe o lungime de 28 km

În martie 2021, Centura metropolitană era în stadiul de obținere a acordului de mediu și de finalizare a studiului de fezabilitate, care, inițial, ar fi trebuit să fie realizat între 2018-2019.

În urma recomandărilor proiectanților și discuțiilor avute la CNAIR și la Ministerul Transporturilor, s-a decis proiectarea unor piste de biciclete pe coridorul centurii metropolitane. Astfel, de la barajul Florești până la Emerson Cluj-Napoca vor fi 19 km de pistă de biciclete.  Pistele de bicicletă vor avea câte, 1,5 metri pe fiecare sens, plus un metru pe fiecare parte, zonă de siguranță. Deci acostamentul total va fi de 5 metri dedicat pistelor de biciclete, pentru a se putea circula în siguranță. La acești 19 km se mai adaugă 9 kilometri de pistă de bicicletele pentru drumurile de legătură cu Cluj-Napoca. Aceste drumuri de legătură vor avea piste.

Centura metropolitană fără finanțare, nici în 2021

În luna mai a acestui an, Centura metropolitană încă nu primise bani din PNRR, fiind în derulare negocierile de aprobare a PNRR -ului, iar metroul primise doar 3 sferturi din suma totală, conform unor surse. Cu toate acestea, Boc se declara plin de speranță că proiectele Clujului vor fi finanțate.

„Decizia de la Bruxelles a fost următoarea: toate centurile ocolitoare, inclusiv centura ocolitoare a Clujului, decizia strategică luată de Ministerul Transporturilor și de Uniunea Europeană a fost ca acestea să fie finanțate din fondurile structurale, iar din PNRR să se finanțeze doar autostrăzile. La noi, înseamnă tronsonul de autostradă Nădășelu - Poarta Sălajului. Deci, din PNRR se finanțează numai autostrăzile, iar toate centurile se finanțează din fonduri structurale. Nu s-a pierdut finanțarea, ci se mută finanțarea în alt capitol, din alt buzunar se iau bani”, a explicat primarul Emil Boc.

Centura Metropolitană a Clujului ar urma să coste circa 900 de milioane de euro. 

A fost finalizată documentația centurii metropolitane

În iulie 2021, Boc anunță, într-un final, finalizarea documentației privind proiectul de realizare al Centurii metropolitane Cluj, ce trebuia să fie gata încă din 2019, urmând ca în octombrie să fie finalizat și avizul de mediu. Cum Boc nu s-a mai putut baza pe PNRR, acesta și-a pus bazele în Guvernul României.

„Sperăm ca acest guvern să nu întoarcă spatele Clujului, ei au obligaţia de a gestiona aceste proiecte majore de infrastructură. Am încredere că nu își va întoarce fața de la problemele cu care se confruntă comunitățile mari. Sursa de finanțare sunt fondurile europene și bugetul de stat, centuria este o investiție de interes național”, a spus Emil Boc.

Tot atunci, Boc susținea că lucrările ar putea începe în 2023, după ce în 2022 se va face licitație.

Nimeni nu știe de unde vor veni banii pentru Centura metropolitană

În octombrie 2021, coordonatorul echipei care realizează studiile pentru Centura Metropolitană a Clujului a spus că investiția va costa minim 800 de milioane de euro. 

„Acum se fac ultimele calcule pe buget, care depășesc 800 de milioane de euro. Vom ști exact în cel mult două luni. Practic vom construi peste 90 de kilometri de cale auto, rutieră, pietonală. Important este să avem o lucrare bine construită. Eu am spus în dezbateri că impactul va fi de un miliard de euro, cu alte costuri asimilate”, a subliniat Ciprian Comșulea.

Nefiind inclusă nici în acest an în PNRR, Centura metropolitană nu are surse de finanțare, singura șansă fiind banii europeni și bugetul de stat. Cu toate că banii nu există, Boc este sigur pe el când susține că lucrurile vor putea începe în 2023.

Nu se știe ce s-a ales sau dacă au existat cei 150 de milioane de euro din 2017, de care pomenea primarul Emil Boc. În septembrie 2017, acesta spunea că Clujul era pe punctul de a-și pierde finanțarea din partea UE, deoarece lucrările la centură întârziau să înceapă. În octombrie 2017, Boc se lăuda că a preluat frâiele de la Ministerul Transporturilor pentru studiul de fezabilitate, astfel încât să nu piardă fondurile, dar nu a mai pomenit deloc despre cei 150 de milioane de euro, care s-au evaporat.

Centura metropolitană înaintează lent

În octombrie 2021, Centura se afla în etapa de efectuare a Studiului de Fezabilitate și se aștepta obținerea acordului de mediu.

Având în vedere complexitatea proiectului, pe durata elaborării soluţiilor tehnice au  intervenit elemente suplimentare, schimbări de soluţii, modificări de traseu care au implicat  reluarea etapei de avizare, modificări datorate atât constrângerilor apărute ulterior, cât și  solicitărilor instituțiilor și autorităţilor publice. Astfel, graficul de elaborare a proiectului a fost  revizuit de către echipa de proiect, iar termenul de predare a documentației complete pentru  aprobarea indicatorilor tehnico - economici este luna martie 2022. 

Boc: Centura Metropolitană este mai complexă decât metroul

Îndemnat să grăbească lucrurile cu Centura Metropolitană, în cadrul unei emisiuni, Boc a declarat că realizarea centurii este mult mai complexă decât realizarea metroului, chiar dacă acesta din urmă presupun muncă în subteran:

„Aia e cea mai complexă și complicată lucrare pe care a avut-o Clujul în istorie. E mai complicată decât metroul. Trebuie să faci 20 de noduri care trec printre case, trebuie să expropriezi terenuri, trebuie să faci studii geotehnice, să treci prin Făget, să obții avize de la Mediu pentru a defrișa pădure și să plantezi în altă parte, să faci pasaje ca să poți trece”, a spus Boc.

Boc amână Centura Metropolitană și se concentrează pe metrou

În Ajunul Crăciunului, Boc a anunțat că în timp ce metroul va intra la licitație în 2022, centura metropolitană va fi pusă deoparte, până când se vor găsi fonduri pentru finanțarea lucrărilor. Emil Boc a început să caute țapi ispășitori pentru lipsa finanțării, iar unul dintre aceștia este Constantin Drulă, fostul ministru al Transporturilor de la URR PLUS, căzut în dizgrație după ce s-a rupt alianța PNL - UDMR - USR PLUS. Acum, liberalii fac guvern cu PSD, cei care în 2018 erau dușmanii centurii metropolitane.

„Noi le-am fi vrut pe toate în PNRR și a fost nemulțumirea noastră, ca Primărie, că centura metropolitană a fost scoasă din PNRR și nu mai are șansa de a începe lucrul anul viitor, imediat. Dacă era în PNRR, trebuia automat să înceapă, pentru că altfel nu se reușea implementarea până în 2026, cât este PNRR -ul. 

Am spus că ministrul Drulă a fost cel care a decis, în negociere cu Comisia Europeană, să scoată toate centurile metropolitane din PNRR și să rămână numai calea ferată, metroul și Autostrada Moldovei. Îi respect decizia”, a precizat Emil Boc

„Pentru noi, centura metropolitană este un proiect major al Clujului. Este și va fi susținut cu toate forțele. El a plecat din perspectiva Ministerului Transporturilor pe culoarul fondurilor structurale, care se deschid în perioada 2021 - 2026. Aia este calea de finanțare a centurii metropolitane. Proiectul care este cel mai rapid finanțat este cel din PNRR. Decizia de a scoate Centura Metropolitană din PNRR este a ministrului Drulă”, mai spun Boc.

Așadar, în prezent, după ani de promisiuni și speranțe, Boc a așezat în sertar proiectul Centurii Metropolitane, concentrându-se pe proiectul metroului, care ar trebui să se pună în mișcare în anul care urmează. Până atunci, clujenii așteaptă în continuare o soluție pentru finanțarea Centurii Metropolitane, care i-ar scăpa de traficul infernal în care sunt blocați ce puțin 5 zile din 7.

La fel de evident este că în 2018 se vorbea despre o centură de 150 de milioane de euro, iar în 2021 de aproape un miliard. Nu este exclus ca la finalizarea studiului de fezabilitate costul să fie mult mai mare.