Clujul a atras de 22 de ori mai puține investiții străine decât Bucureștiul. Care este explicația acestui decalaj URIAȘ

În 2023, Bucureștiul a atras 56% din totalul investițiilor străine directe din România, cumulând 64,7 miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de Romanian Economic Monitor (RoEM). În comparație, județul Cluj, considerat în al doilea pol de creștere economică al țării, a reușit să atragă doar 2,5% din total, adică 2,9 miliarde de euro, de peste 22 de ori mai puțin, conform unei cercetări realizate de Romanian Economic Monitor (RoEM).

Potrivit acesteia, România are trei poli ai bunăstării economice: pe primul loc se află Bucureștiul, urmat de polii regionali de dezvoltare – Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași și Constanța –, în timp ce pe ultimele trei locuri se află Botoșani, Vaslui și Călărași. Acest model de dezvoltare care complică politicile guvernamentale de redistribuire a resurselor și influențează semnificativ percepțiile de echitate ale cetățenilor, este concluzia cercetării realizate de Romanian Economic Monitor (RoEM).

Clujul versus Bucureștiul: o perspectivă asupra PIB-ului și investițiilor

Cercetătorii RoEM atrag atenția asupra unei alte consecințe a acestei concentrări economice: în 2022, PIB-ul pe cap de locuitor din București a ajuns la 62.900 de euro, mai mare decât cel al Vienei, care se situează la 50.400 de euro. În același timp, Clujul, deși rămâne un pol de dezvoltare important, nu poate concura deocamdată cu capitala în atragerea resurselor externe.

Există, însă și o explicație: „efectul de capitală”

„Un factor important care influențează percepția dezechilibrelor economice între capitală și provincie este «efectul de capitală», care se manifestă prin avantajul pe care îl au capitalele naționale în atragerea investițiilor, datorită concentrării sediilor marilor companii și ale instituțiilor statului în aceste zone. Acest efect, de altfel natural, este amplificat de legea marilor contribuabili, care obligă cele mai mari companii să aibă sediul în București, astfel încât valoarea lor adăugată este contabilizată tot în PIB-ul capitalei. Astfel, investitorii și companiile preferă capitala pentru proximitatea față de guvern și alte instituții-cheie, ceea ce crește artificial PIB-ul orașului, fără a indica o valoare adăugată mai mare creată local”, spune dr. Rácz Béla-Gergely, membru al echipei RoEM și prodecan al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.