Vineri 22 Noiembrie

Clujul contrastelor! În orașul cu cele mai scumpe locuințe, înfloresc magazinele second-hand - FOTO


Bunăstarea Clujului nu este reflectată și în buzunarele celor mulți, care continuă să facă cozi la second-hand -uri, în ciuda rapoartelor făcute de Banca Mondială, pentru care Primăria Cluj-Napoca achită 800.000 de euro. 

Luni dimineața, 30 de clujeni erau adunați în fața unui magazin cu produse ieftine de pe strada Regele Ferdinand, fără a fi vorba despre o inaugurare. Erau oameni care căutau să cumpere produse mai ieftine, pentru că traiul este scump în oraș și nu își permit să meargă la mall sau la alte magazine, care au prețuri ce încep de la 100 de lei în sus, pentru orice produs. 


Fără a ne ascunde după deget, Clujul a devenit orașul bugetarilor de lux și al angajaților din multinaționale


Clujul a înregistrat creșteri economice uriașe, în ultimii ani, față de alte orașe ale României, pe fondul creșterii industriei IT, care produce pentru exterior în sistem lohn, adică realizează anumite porțiuni din proiecte, dar și a creșterii lefurilor bugetarilor, care trăiesc pe picior mare. Multinaționalele care s-au stabilit în birourile de pe fostele platforme industriale, ajută și ele la creșterea salariilor, angajând în special tineri. Persoanele trecute de 40 de ani, însă, au probleme în a se mai încadra în aceste modele de business. 

Aceste date nu înseamnă că oamenii din oraș trăiesc mai bine. Fotografii ca și cele din imagini ne trezesc la realitate și ne arată că rapoarte ca și cele ale Băncii Mondiale au ca scop PR -ul și, de ce nu, promovarea electorală.

Clujul este lăudat în raportul pomenit mai sus, realizat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD- o subsidiară a Băncii Mondiale) pentru nu mai puțin de 810.000 de euro, și achitat de Primăria Cluj-Napoca. Instituția trasează Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), pentru perioada 2021-2030. 

Experții spun că municipiul Cluj-Napoca este numărul 1 în România conform tuturor criteriilor care contează, de la salarii, economie, calitatea vieţii şi până la educaţie, sănătate şi chiar durata vieţii. 

Experții citați au punctat zonele forte ale municipiului, cam toate posibile: 

-Locul 1 în topul „capitalelor regionale” din România din perspectiva PIB (PPS) per locuitor – 150% din media Uniunii Europene

- Locul 1 în topul oraşelor preferate de români în cazul schimbarii reşedintei actuale

- Locul 1 la promovabilitate la Evaluare Naţională şi la Examenul de Bacalaureat

- Locul 1 la speranţa de viaţă în topul oraşelor cu peste 100.000 de locuitori

- Locul 1 la implicarea cetăţenilor în procesul decizional

- Locul 1 la nivelul salariilor şi la numărul de salariaţi în randul polilor regionali din România

- Locul 1 în România la densitatea antreprenorială

- Cea mai mare creştere a numărului de salariaţi post-criză din România (+33%)

- Universitatea cu cel mai mare număr de studenţi şi cu cea mai bună poziţionare în topurile internaţionale”

Zilele trecute a avut loc o altă dezbatere, pe aceeași temă, în care primarul Emil Boc a spus că ”tot ce s-a întâmplat în acest oraș în ultimii ani nu este întâmplător, este produsul unei strategii realizate împreună cu experți, la fel ca și acum și pusă în practică de către administrația locală. Am utilizat tot ceea ce tehnologia ne-a oferit, iar colaborarea dintre autoritățile publice locale, sector privat, universități, sector guvernamental și cetățeni reprezintă cheia succesului. Clujul nu mai este orașul industriei grele sau al economiei agrare dinainte. Încet, dar sigur am trecut la o economie bazată pe informație și la o economie inovativă. Subliniez faptul că acesta este cel mai important avantaj competitiv al Clujului, fundamentat pe cercetare, dezvoltare, inovare, IT, parteneriatul cu unversitățile clujene și cu celelalte sectoare pe orizontală. Dacă vom asculta de experți, de societatea civilă și vom lua deciziile într-o manieră de tip ecosistem și nu ego sistem, acest oraș va avea viitor. Vreau să ne asigurăm că vom lua cele mai bune decizii cu putință și tot ceea ce este bun și sănătos este prins în acest document”, a subliniat primarul Emil Boc.


Banca Mondială vorbește pe măsura banilor încasați și ”vinde” vise frumoase


Marcel Heroiu, expert senior dezvoltare în cadrul Băncii Mondiale și Oana Stănculescu, expert în cadrul aceleiași instituții au prezentat o analiză privind dezvoltarea Clujului de până în prezent, precum și care sunt punctele forte ale orașului și modelele de urmat. Astfel, s-a subliniat importanța zonei metropolitane având în vedere faptul că metropola demonstrează un standard de viață ridicat, iar trendul de creștere trebuie menținut, dar și accentul care trebuie pus pe reusursele umane și pe menținerea talentelor acasă.

În ultimii ani, România și Clujul au trecut printr-un proces de dezvoltare foarte rapid. Spre exemplu, între 2005 și 2019 aproximativ 65.000 de locuri de muncă au fost create în Cluj, care reprezintă aproximativ 12% din toate locurile de muncă create în România, ceea ce a însemnat un imbold de competitivitate la nivel național. Clujul se află în top și în ceea ce privește numărul de salariați: la momentul actual s-a ajuns la un număr de peste 200.000 de salariați, ce reprezintă o creștere cu 76% față de anul 2000, cel mai rapid ritm de creștere la nivel de țară.

Propunerea experților Băncii Mondiale vizează o strategie care să aibă drept model Irlanda și extinderea relațiilor strategice de cooperare la nivelul întregii Uniuni Europene, precum și înspre Statele Unite ale Americii. Accentul trebuie pus în continuare pe talentele locale, dar și pe tehnologie, astfel că viziunea pe termen lung presupune importanța educației. O economie inovativă înseamnă un echilibru între investițiile străine și cele locale, astfel încât în viitorul nu foarte îndepărtat să se creeze premisele nașterii la Cluj a unor firme de tip unicorn.

Comentarii Facebook