Clujul dezvoltă un parc fotovoltaic și eolian, în Lomb, unde se va cerceta cât de rentabilă este această tehnologie pentru zona Clujului și cea de Nord-Vest, având în vedere clima, dar și alți factori.

Știri de Cluj a vizitat Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (Institutul de Fizică din Grigorescu) și a discutat cu cei care au pus pe roate acest proiect unic pentru regiunea de Nord-Vest. Practic, din fonduri europene va fi construit un parc fotovoltaic de 1 megawatt, pe terenul Cluj Innovation Park din Dealul Lombului. Cercetătorii de la Institutul de Fizică vor analiza cât de eficient este un altfel de parc fotovoltaic pentru clima Clujului, fiind folosite atât panouri fixe, cât și unele care se vor roti după soare.

Proiectul are o valoare de 13 milioane de lei, din care 4,6 milioane de lei sunt cofinanțare din partea Cluj Innovation Park.

Datele strânse de cercetători vor putea fi folosite apoi de partenerii privați din cadrul clusterelor clujene, și nu numai, datele fiind publice, pentru a-și eficientiza energetic companiile și pentru alte experimente și inovații.

Oana Raita, manager de programe în cadrul Clusterului Transylvania Energy Cluster-TREC.

Reporter: Cum a apărut ideea acestui proiect?

Oana Raita: A apărut ca o nevoie de transfer tehnologic a Centrului de cercetare și tehnologii avansate pentru energii alternative - CETATEA, care trebuie să răspundă direct nevoii de piață. Atunci, toate aceste inovații au trebuit orientate către nevoia companiilor din piață. Am vrut să vedem cum se comportă un parc fotovoltaic în condiții reale de temperatură, de de climă din zona Clujului. Acolo se vor face cercetări și raportări periodice. Vom încerca optimizări pentru a scoate maxim din potențialul pe care îl avem din punct de vedere al climei, al locației.

Parcul va fi amplasat în cadrul parcului tehnologic Cluj Innovation Park, din zona Lomb. Ei vor fi principalii consumatori și testeri ai acestui parc. Va fi un parc off-grid. Noi vom încerca să le asigurăm energia. Bineînțeles că vor avea și varianta alternativă din rețea, dar încercăm să furnizăm maxim și să le oferim practic tot ce au nevoie din sistemul de energie alternativă. Va fi un parc care va putea fi controlat de la distanță, optimizat. În orice moment vom ști producția, consumul. Aceasta a fost ideea principală, să încercăm ca periodic să oferim raportări, pentru a fi un mod de atragere a investitorilor în acest domeniu. Vrem să demonstrăm că, deși la Cluj nu avem condițiile ideale, reușim să creăm comunități independente energetic.

Reporter: Cum veți încerca să profitați cât mai mult de clima Clujului?

Oana Raita: Parcul va avea panouri fixe și panouri pe tracker. Vom putea face comparația între ce înseamnă producția pe niște panouri care stau într-o poziție fixă sau care se rotesc după soare și cu cât va crește eficiența în cazul ultimelor. Putem demonstra că va crește mult sau nu, și vom transfera aceste informații către piață, în ideea în care în acest moment energia verde este destul de scumpă și amortizarea nu se face chiar rapid. Ne dorim să optimizăm și să punem acolo toate ideile rezultate din cercetare. Companiile noastre vor avea posibilitatea de a încerca prototipuri, să le încerce înainte de a investi masiv în ele. Așa va crește nu doar valoarea economică din punct de vedere al producerii energiei verzi, ci și capacitatea inovativă a companiilor.

Reporter: În prezent, aveți montate panouri solare, în Grigorescu, la sediul Institutului de Fizică (foto mai jos), adică aveți un mini parc fotovoltaic. Cum funcționează?

Oana Raita: Ați văzut că avem o monitorizare continuă a energiei verde de aici. Trebuie să menționez că aceste panouri nu sunt într-o poziție ideală, dar totuși produc chiar în condiții în care avem zile noroase. Încercăm și aici să alimentăm clădirea, dar avem și conexiune la rețeaua electrică.

Reporter: Cum este finanțat proiectul?

Oana Raita: Proiectul este finanțat din fonduri structurale, pe Programul Operațional Competitivitate, Axa 1, clustere de inovare. Valoarea finanțării totale este de 13 milioane de lei, din care 4,6 milioane de lei este cofinanțarea partenerului nostru de la Cluj Innovation Park și o parte sunt cheltuieli neeligibile, pe care le suportăm din propriul buget.

Reporter: Cât de mult vă ajută aceste fonduri europene?

Oana Raita: Sunt foarte importante. Fără aceste fonduri nu putem să facem un astfel de proiect. Din punctul de vedere al clusterelor, noi funcționăm ca un ONG. Partea de transfer tehnologic către companii nu este finanțată foarte bine în România. Pentru institutele de cercetare și universități partea aceasta de răspundere la nevoile de pe piață este iarăși imperios necesară. Pe noi ne-a ajutat extrem de mult acest proiect. Și ca vizibilitate și din punctul de vedere al creșterii numărului de membri și de creștere a capacității noastre competitive de pe piața energiei din România.

Reporter: Cât va dura cercetarea pe care o veți face în parcul fotovoltaic experimental?

Oana Raita: Va fi pe termen nelimitat. Parcul va trebui să fie finalizat în 31 august 2021 și apoi cerul este limita. Avem acces nelimitat în acel parc, atât noi cât și membrii noștri. Putem să optimizăm parcul. Asta este provocarea, pentru că orice producător de parcuri fotovoltaice nu mai are acces la panouri după ce le predă beneficiarilor. Acest parc va fi diferit. Va fi o provocare continuă. Vom da raportări, cu rezultate. Va fi, cred, că o mare provocare pentru această zonă.

Reporter: Cine va putea beneficia de rezultatele cercetărilor pe care le veți face?

Oana Raita: Datele vor apărea în articole științifice. Membrii Clusterului vor putea dezvolta noi brevete, soluții inovative. Datele vor fi publice și toată lumea va putea beneficia de pe urma lor.

Alexandra Stoica, managerul executiv al Clusterului de Energie Transylvania Energy - TREC.

Reporter: Cum este organizat Clusterul TREC?

Alexandra Stoica: Acesta este singurul cluster de energie de pe zona Transilvaniei. Mai avem omologi în țară. Clusterul se ocupă cu promovarea eficienței energetice și a energiilor regenerabile. Institutul de Fizică este unul dintre principalii parteneri și membri ai Clusterului nostru, care ne ajută foarte mult pe tot ceea ce înseamnă componenta de cercetare.

Clusterul este compus din patru entități diferite. Este partea de cercetare, institutele de cercetare sau universitățile, sunt firmele private, care au o componentă foarte importantă pentru că ele asigură transferul tehnologic al cercetării către piață, mai avem acceleratori, cum sunt ARD -urile (Agenţiile de Dezvoltare Regională care sunt legătura directă cu fondurile europene), autoritățile locale sau alte clustere, sau chiar start-up -urile. De asemenea, mai este și componenta de autorități locale.

Clusterele sunt acceleratori în ceea ce privește transferul de tehnologie și de știință dinspre partea de cercetare înspre partea de piață, cu susținerea ADR-urilor, care ne ajută cu posibilitatea finanțării din fonduri europene a proiectelor conjugate ale membrilor clusterului. Autoritățile locale ne ajută prin promovarea de legislație.

Cercetarea este foarte importantă pentru piață, pentru că practic fără cercetare și fără noutate și inovație nu ar exista progresul. Este foarte important ca cercetătorii să poată lucra și să găsească echipamente noi, mai eficiente din punct de vedere energetic. Cu siguranță este și o încununare a muncii cercetătorilor.

Reporter: Ce urmăriți cu proiectul pe care îl dezvoltați în Dealul Lomb?

Alexandra Stoica: Noi urmărim o aprofundare a cercetării în ceea ce privește panourile solare și de energie eoliană, pentru că avem și o eoliană mică, de 10 kw în proiect, precum și transferul cunoașterii de la partea de știință, de cercetare, cum este Institutul de Fizică, înspre partea de piață. Practic, aceste panouri cu tracker, ceea ce înseamnă că panourile solare se vor roti în funcție de coordonatele GPS ale soarelui, vor fi implementate în cadrul unui parc fotovoltaic, unde va fi un laborator de cercetare, care se va realiza în Dealul Lomb, pentru unul dintre membrii clusterului TREC, și anume Cluj Innovation Park.

Acesta este un prim laborator de cercetare, care este făcut pe fonduri europene, dar noi ne-am dori să fie și alte aplicații, fie în Cluj, fie în zonele limitrofe.

Nouă ne place să credem că punem umărul la conceptul de oraș inovativ. Parcul va avea 1 megawatt și va ocupa 2,5 hectare.

Dr. ing. Romulus Valeriu Flaviu TURCU - Director General al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (Institutul de Fizică)

Reporter:  Cât de importantă este cercetarea și cum poate fi ea susținută? 

Dr. ing. Romulus Valeriu Flaviu TURCU: Acest Institut este printre cele mai vechi din România. Anul acesta am serbat 70 de ani, ceea ce înseamnă că după momentul 1945 este unul din primele institute care a apărut în România cu o misiune clară, în producerea energiei nucleare. Institutul din Cluj a avut misiunea de a dezvolta apa grea. Acest institut, care a pornit ca și filială a Institutului de Fizică al Academiei Române, creat de Horia Hulubei, în 1949, a pornit cu oameni de la Facultatea de Fizică din Cluj (atunci se numea Facultatea de Matematică și Fizică). De-a lungul a 70 de ani, Institutul, care este o emblemă regiunii și a țării, a dezvoltat tehnologii diverse. Până în 1970, acest institut s-a ocupat numai de apa grea. Primul spin-off, dacă putem astăzi să spunem așa, a fost crearea unui Institut la Râmnicu Vâlcea, care este de fapt puiul acestui institut, fiind format pe baza unui schelet de oameni de știință, care au plecat din Cluj și care au fost conduși de academicianul Peculea (n.red.  Acad. Marius Sabin Peculea, părintele apei grele românești). În același timp, institutul a lucrat și în alte domenii strategice pentru țară. Unele sunt cu un statut mai special. În programul spațial Intercosmos, Institutul din Cluj a pregătit două din cele trei experimente, cu care cosmonautul român Dumitru Prunariu a zburat în cosmos. Aceste lucruri sunt niște repere greu de atins, care trebuie amintite, iar decidenții trebuie să înțeleagă că tehnologic am fost la un nivel și putem reveni. Tot ceea ce se face trebuie să fie coordonat. Să nu existe doar anumite domenii de nișă, care punctual, pe termen scurt, pot să ducă la dezvoltare. Este imperios să se dezvolte sustenabil. Cercetarea românească merită mult mai multă atenție, fiindcă oferă o șansă pentru viitor acestei țări. Nu sunt doar vorbe fără acoperire. Ne putem uita la Coreea de Sud, Israelul, Elveția sau alte țări care au investit serios în acest domeniu și au ajuns la niște rezultate extraordinare. Dacă ne comparăm cu Coreea, ar fi frumos să ne putem compara cu Coreea de  Sud, dar probabil că în anii 50 - 60 ei erau infinit mai jos pe o scară a dezvoltării tehnologice, iar astăzi lucrurile nu se compară. Prezența azi în top a firmelor coreene, a tehnologiilor care au fost dezvoltate acolo este evidentă și doar prin faptul că vedem cum ne înconjoară atâtea echipamente care sunt dezvoltate de către ei.

Este necesar să ajungem la conștientizarea importanței strategice pentru dezvoltarea țării noastre. Ne este prezentat tot timpul interesul pentru zona de high-tech. High-tech nu înseamnă doar soft. În anii 2000 a fost o salvare, un lucru extraordinar dezvoltarea de soft. Resursa umană am avut-o tot timpul, însă acum trebuie să facem și următorul pas să ajungem să împerechem partea de soft cu partea de hard. dezvoltarea unor tehnologii care să ducă la produse și servicii noi. Avem destule zone unde am putea folosi această expertiză deosebită din zona de soft, dar avem și un istoric în zona de tehnologie. Ar fi o șansă extraordinară care acum în noul ciclu, 2021 -2027, să putem profita și să direcționăm către această zonă, care permite o dezvoltare sustenabilă a țării, să fie cât mai multe fonduri dedicate progresului tehnologic, indiferent că vorbim de firme mici, susținerea institutelor naționale, susținerea unor direcții strategice. Este o șansă, pentru că fondurile sunt generoase.