Municipiul București și județele Timiș și Cluj, în această ordine, sunt singurele trei din România care iau notă de trecere din punct de vedere al îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) pentru 2030. La nivel de localități, lor li se adaugă comuna Dumbrăvița, de lângă Timișoara, orașul Otopeni, de lângă București și comuna Giroc, tot de lângă Timișoara, care ating acest scor.

Cluj-Napoca, cel mai bine clasat dintre orașele mari

Dintre orașele mari, Cluj-Napoca este cel mai bine clasat, urmat fiind de Sibiu și Timișoara, dar fără să acumuleze cinci puncte din zece posibile. Acestea sunt câteva din concluziile unui studiu științific realizat de mai mulți cercetători clujeni și publicat recent în jurnalul științific „Sustainable Development”.

Noutatea studiului constă în ierarhizarea la nivel de județe și localități (comune și orașe) a stadiului îndeplinirii ODD. Până acum, această ierarhie nu fusese calculată, existând doar indicatori naționali, arată autorii studiului, intitulat „Evaluare pe bază de indicatori a progresului local și regional spre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă: O abordare integrată din România”, conform economedia.ro

Ce sunt Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

În 2015, la Adunarea Generală a ONU de la New York, a fost adoptat documentul strategic Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Scopul acestuia este eradicarea sărăciei extreme, combaterea inegalităților și a injustiției și protejarea mediului, până în 2030.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă propune, prin cele 17 obiective ale sale, „un program de acțiune globală, prin promovarea unui echilibru între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economică, socială și de mediu”.

Cele 17 ODD sunt:

    -Fără sărăcie:  Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context.

    -Foamete „zero”: Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției ș promovarea unei agriculturi durabile

    -Sănătate și bunăstare: Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă.

    -Educație de calitate: Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți.

    -Egalitate de gen: Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a fetelor.

    -Apă curată și sanitație: Asigurarea disponibilității și managementului durabil al apei și sanitație pentru toți.

    -Energie curată și la prețuri accesibile: Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și modern.

   -Muncă decentă și creștere economică: Promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și a unei munci decente pentru toți.

  -Industrie, inovație și infrastructură: Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației.

    -Inegalități reduse: Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și de la o țară la alta.

   -Orașe și comunități durabile: Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile.

    -Consum și producție responsabile: Asigurarea unor tipare de consum și producție durabile.

    -Acțiune climatică: Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor.

    -Viața acvatică: Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.

  -Viața terestră: Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate.

   -Pace, justiție și instituții eficiente: Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile.

  -Parteneriate pentru realizarea obiectivelor: Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

Unde se situează România

Pentru măsurarea progresului în raport cu cele 17 obiective, la nivel global au fost elaborate 169 de ținte, pe baza cărora se calculează scorurile naționale, în vederea evaluării și monitorizării progresului.

Potrivit acestor evaluări, România se situează pe locul 38, pe plan global. La nivel de UE+, însă, este pe penultima poziție, 30, mai jos aflându-se doar Bulgaria. Astfel, indicele la nivel global al României este de 74,78, în vreme ce, pe plan european, indicele este de 58,31. Campioana dezvoltării durabile pe plan global este Suedia, cu un indice de 84,72, iar pe plan european, Finlanda, cu 81,1 puncte. Maximumul este 100.

Scorurile diferite obținute de România și de restul statelor europene în clasamentul continental comparativ cu clasamentul global se explică prin pragurile de calcul diferite la unii parametri, a explicat pentru Economedia.ro profesorul universitar Benedek József, de la Facultatea de Geografie a Universității „Babeș-Bolyai”, cel care este și primul autor al studiului privitor la România.

„De exemplu, pe plan mondial, pragul sărăciei este de 1,5 dolari pe zi, ceea ce, vă dați seama, în cazul României, ca să nu mai vorbim de restul statelor europene este foarte jos. Pe plan european, se folosește alt benchmark. La fel se întâmplă în cazul multor alți indicatori, și de aici rezultă diferența între scorul global și cel european”, ne-a declarat universitarul.