După modelul altor țări, între care și Marea Britanie și Germania, un grup de parlamentari propun implementarea contractului de muncă de zero ore. Angajatul va avea programul flexibil şi va putea chiar refuza să lucreze, dacă nu a fost anunţat din timp. Iniţiatorii proiectului spun că astfel s-ar rezolva situația celor care stau peste program, fără a fi plătiţi. 

Printr-un astfel de contract, angajatorul nu este obligat să garanteze un număr minim de ore de muncă pe săptămână. Asta în timp ce angajatul poate să refuze munca în momentul în care i se cere. Dacă e nevoie ca el sa vina la birou, trebuie sa fie informat cu un anumit interval de timp înainte, lucru care va fi prevăzut în contract, scrie Observator. 

„Vine o perioadă economică incertă. Şi, cu cât piaţa muncii e mai flexibilă, cu atât este mai bine, atât pentru angajat, cât şi pentru angajator”, explică Adrian Codîrlaşu, analist economic. 

Însă, un astfel de contract vine şi cu o serie de riscuri. S-ar putea să fie munca la negru mai mare decât înainte. Să lucrezi 40 de ore pe săptămână, dar tu să fii trecut pe acest contract de zero ore. Angajatul poate refuza sarcinile şi atunci încurcă firma respectivă, iar angajatorul poate să îi dea sarcini într-un timp foarte scurt, iar el să nu poată să se organizeze, notează sursa citată. 

Angajaţii cu contracte de zero ore vor avea aceleaşi drepturi ca cei care au contracte obişnuite, inclusiv concedii şi asigurări. Proiectul de lege a fost depus la Senat de mai mulţi parlamentari PSD. PNL a avut altă propunere: contract de muncă la cerere, în care salariatul lucrează la solicitarea angajatorului, cel puţin 32 de ore în fiecare lună.