Pandemia a lovit cel mai tare în femei. Foarte multe românce au rămas fără job în această perioadă de criză generată de Covid în sectorul muncii. Numărul femeilor din România care au rămas şomere a crescut cu până la 50% din cauza pandemiei, în timp procentul în cazul bărbaţilor este de 16%, a anunţat, sâmbătă, ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Criza Covid a lovit în special femeile. Cum s-a ajuns la această situaţie

Raluca Turcan, ministrul Muncii, a precizat că numarul mare de femei şomere a avut ca principal efect şi creşterea cazurilor de violenţă domestică.

„Putem lega aceste date de altele, tragice, vizând creșterea cazurilor de abuz și violență domestică împotriva femeii în primele 9 luni ale anului trecut, perioada marcată de lockdown”, a scris Raluca Turcan pe rețeaua de socializare Facebook. 

Astfel, pandemia a dus la inegalităţi de gen şi a dat înapoi ani de progrese în acest sens. Ministrul a mai precizat că va fi nevoie de un plan foarte realist pentru redresarea economică după criză şi reducerea reducerea inegalității de gen pe piața muncii.

„Acoperirea costurilor șomajului în rândul femeilor costă UE miliarde de euro anual. Realitatea de necontestat este ca femeile au plătit un cost al crizei Covid mai mare decât bărbații. Statisticile Eurostat arată că 84% din angajații cu vârsta între 15 și 64 de ani, din serviciile cele mai afectate de Covid – HORECA și turism, îngrijirea copiilor, vânzări cu amănuntul- sunt femei. În România, în activități din domeniul sănătății umane, ponderea femeilor în servicii de primă linie, era de 80%, față de 20% bărbați.

De asemenea, femeile sunt mai expuse șomajului, fiind în număr mai mare implicate în economia informală și mult mai mult afectate de inactivitate pe piața muncii, din cauza responsabilităților de îngrijire în casă”, a arătat ministrul Muncii.

Ministrul Muncii a precizat că numărul şomerilor a crescut în România în perioada pandemiei, deşi Guvernul a oferit părinţilor, în perioada de lockdown, măsuri care să îî ajute să nu îşi piardă locurile de muncă.

„Am urmărit măsuri de protejare a locurilor de muncă, acesta fiind motivul pentru care am acordat 2,21 miliarde de lei pentru susținerea a 41,5% din salariul plătit angajaților care și-au reluat activitatea sau sprijinul de 190 milioane de lei pentru programul flexibil de muncă (modelul german kurzarbeit)”, a mai arătat ministrul.

Cât i-a costat pandemia pe români

Președintele Uniunii Armenilor din România, fostul deputat Varujan Vosganian, a vorbit despre costurile pandemiei în România, într-o postare pe pagina sa personală de Facebook.

Acesta a precizat că România a luat unele măsuri dure pentru a opri pandemia de coronavirus, precum oprirea economiei țării, dar și achiziția de izolete sau termoteste. Potrivit calculelor făcute de Varujan Vosganian, suma pe care România a plătit-o pentru a se proteja împotriva noului coronavirus se ridică la 120 de miliarde de lei.

„A meritat nota de plată anti-covid de 120 miliarde de lei?

În perioada pandemiei au fost luate diferite măsuri, dintre care unele s-au dovedit greșite (închiderea completă a economiei timp de două luni, de pildă), altele inutile (achiziționarea izoletelor care n-au folosit la nimic, a termotesterelor care n-au identificat nici măcar un singur suspect de covid etc.), excesive (scosul blindatelor pe străzi) sau haotice (construirea de spații anti-covid nefolositoare, blocarea unor spații spitalicești, plata unui numeros corp medical pentru stat degeaba) etc. etc.

Toate astea (potrivit estimărilor guvernamentale, nu ale mele) costă cam 50 mld lei (măsuri de combatere a pandemiei și a efectelor ei), 40 mld lei (garanții de stat), cel puțin încă 30 mld lei venituri bugetare diminuate din cauza măsurilor de blocare a unor activități economice (astea 30 mld sunt estimate de mine pornind de la sintezele execuțiilor bugetare, și sunt moderate)”, a scris fostul deputat pe Facebook.