Clujul se numără printre județele cele mai afectate de valul de dificultăți economice care a lovit mediul de afaceri la începutul anului 2024.

La începutul acestui an, un număr de peste 155.000 de firme din România se confruntau cu dificultăți financiare, fiind în diverse stadii de dizolvare, radiere, insolvență saucu activitatea suspendată, fiind atins un record reprezentând un record al ultimilor cinci ani.

Conform unei analize recente, cele mai multe firme cu probleme au fost consemnate în București și județele Cluj, Constanța, Ilfov și Brașov.

Numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ, atingând niveluri duble comparativ cu perioada crizei economice din 2008-2009. 

„Economia a încetinit semnificativ în 2024, înregistrând o creștere de numai 0,9%, cea mai scăzută din ultimii 12 ani, exceptând anul pandemiei (2020 - 0,6%). Inflația record din România, creșterile de taxe și scăderea vânzărilor au făcut ca numărul firmelor cu probleme să atingă un adevărat record, de 155.207, cu 21.950 mai multe decât cu un an înainte.

Potrivit datelor statistice ale RECOM, analizate de Sierra Quadrant, pentru economia românească este cea mai proastă performanță din anii de după pandemie (2020)”, se arată într-un comunicat al companiei care a realizat analiza, Sierra Quadrant.

În anul 2020, un an marcat de restricții severe din cauza pandemiei COVID-19, numărul firmelor în dificultate era de 93.706, cu 61.500 mai puține decât în anul 2024, fiind vorba despre o deteriorare semnificativă a situației economice actuale. Statisticile indică faptul că în 2024 au fost dizolvate 46.205 firme, cu 18% mai mult decât în 2023, acesta fiind cel mai mare număr de dizolvări de la criza economică din 2008. 

De asemenea, radierea firmelor a crescut cu 16,5% (ajungând la 83.012), iar activitatea a fost suspendată pentru 18.716 companii, o creștere de 14,5%. Insolvențele au înregistrat o creștere de 9,38%, totalizând 7.274 de firme.

Cele mai afectate sectoare sunt comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor, activitățile profesionale și tehnice, construcțiile, precum și transportul și depozitarea. În Cluj, ca și în alte județe menționate, firmele se confruntă cu o scădere semnificativă a vânzărilor, influențată de efectele inflației și de blocajele financiare.

„În esență, economia continuă să resimtă din plin efectele inflației, creșterii costurilor operaționale și accentuarea fenomenului de dezintermediere. Business-ul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care știu să își adapteze expunerile financiare, volumul de activitate și mai ales cheltuielile operaționale”, este de părere Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant, citat în comunicat.

Dincolo de efectele inflației, printre cauzele numărului mare de firme aflate în dificultate se află creșterea taxelor și a impozitelor, a salariului minim pe economie, reducerea creditului furnizor și limitarea accesului la creditare.

„Din păcate, multe firme n-au anticipat dinamica economiei și nu și-au restructurat activitatea, așa cum avertizam încă de acum 2 ani, de după pandemie.

Au crezut că redeschiderea piețelor, după lockdown-ul pandemic, va genera un val de creștere economică fără precedent, s-au împrumutat, au deschis noi linii de business și au pariat greșit, din punct de vedere al planurilor de business.

Așa s-a ajuns ca multe firme să își rostogolească datoriile, leasing-urile, în speranța că anul viitor va fi mai bine. Din păcate, economia a performat așa cum anticipam, din ce în ce mai slab”, a adăugat el.

În opinia experților, de modul în care firmele vor gestiona aceste riscuri va depinde supraviețuirea acestora într-o perioadă în care problemele economice tind să se accentueze.

Potrivit estimărilor Sierra Quadrant, numărul firmelor cu probleme, în diverse stadii de radiere, insolvență, dizolvare sau suspendare a activității, va crește semnificativ în acest an, de la 155.000 spre 170.000 - 180.000 de companii. Motivele țin, în principal, de scăderea activității economice și de efectul noilor restricții privind activitatea microîntreprinderilor.

„Multe dintre firmele care se vor închide în 2025, peste 25% sunt firme 'zombie', companii care, așa cum arată și datele BNR, nu mai produc suficiente venituri pentru a-și continua activitatea și care trăiesc doar prin noi împrumuturi sau amânări.

În plus, să nu ignorăm faptul că mai mult de o treime dintre firmele mari sunt în dificultate din cauza noilor taxe (pe cifra de afaceri, taxa pe stâlp etc.) și a scăderii semnificative a volumului vânzărilor”, arată analiza.

De asemenea, experții de la Sierra Quadrant avertizează că lanțurile economice atârnă 'de un fir de ață' în multe domenii, de la comerț la transporturi și construcții.

„Sunt firme care, la prima vedere, funcționează normal însă ascund datorii rostogolite de la an la an și care au capitaluri proprii negative. În plus, nu mai fac niciun fel de investiții, iar asta le afectează competitivitatea și, foarte important, caută să întârzie cât mai mult plățile, încercând să reziste din cash flow.

Pentru acestea, și nu numai pentru ele, pentru toate firmele de pe lanțul economic respectiv, intrarea în dificultate a unui partener riscă oricând să declanșeze un efect similar cu prăbușirea unui castel de cărți de joc”, avertizează specialiștii.